Un pahar de vin roșu zilnic: prieten sau dușman pentru sănătatea inimii?
Efectele consumului de alcool asupra sănătății sunt studiate de decenii, dar rezultatele cercetărilor nu sunt întotdeauna concordante. Unele studii sugerează că un consum redus ar putea avea anumite beneficii, în timp ce altele indică faptul că orice cantitate de alcool implică riscuri. O nouă analiză a dovezilor disponibile încearcă să clarifice aceste contradicții, arătând că efectele alcoolului asupra sănătății sunt complexe, iar prejudiciile produse pot fi încetinite sau parțial reversibile după reducerea consumului sau renunțarea la alcool.
O echipă de cercetători de la Harvard T.H. Chan School of Public Health și Center for Addiction and Mental Health a revizuit un număr semnificativ de studii privind efectele alcoolului asupra sănătății și posibilele surse de eroare care pot influența rezultatele. Analiza include evaluări utilizate în estimările globale privind povara bolilor, inclusiv în studiile Global Burden of Disease și în rapoartele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) referitoare la consumul de alcool și sănătate.
Cercetătorii au examinat două aspecte esențiale ale consumului de alcool: cantitatea medie consumată și tiparele de consum, respectiv situațiile și frecvența cu care este consumat alcoolul. De asemenea, au comparat rezultatele studiilor observaționale clasice cu cele obținute prin randomizare mendeliană, o metodă care utilizează informații genetice pentru a evalua mai riguros relațiile dintre factorii de risc și boli. Potrivit lui Sinclair Carr, doctorand în Departamentul de Epidemiologie al Harvard T.H. Chan School of Public Health, cercetările bazate pe randomizare mendeliană au schimbat semnificativ perspectiva asupra unor presupuse efecte benefice ale alcoolului, în special în cazul bolilor cardiace și accidentului vascular cerebral ischemic.
Multe dintre studiile genetice nu au identificat o asociere între consumul de alcool și riscul acestor afecțiuni, în timp ce studiile observaționale sugerează că un consum redus ar putea fi asociat cu un risc mai mic. Din aceste rezultate a apărut ideea populară că un pahar de vin roșu pe zi ar fi benefic pentru inimă. Autorii subliniază însă că unele asocieri aparent favorabile ar putea fi explicate de alți factori. Persoanele care consumă moderat alcool pot avea, de exemplu, un statut socioeconomic mai bun sau o alimentație mai sănătoasă, iar aceste caracteristici ar putea influența rezultatele observate.
Analiza publicată în revista Addiction arată că peste 60 de boli incluse în Clasificarea Internațională a Bolilor a OMS pot fi atribuite în totalitate consumului de alcool. Cercetătorii au identificat 62 de boli care pot fi atribuite consumului de alcool, în majoritatea cazurilor consumului excesiv, printre care se numără cardiomiopatia alcoolică, ciroza hepatică și sindromul alcoolic fetal. De asemenea, alcoolul crește riscul unor boli infecțioase, precum tuberculoza, pneumonia, infecția cu HIV și infecțiile cu transmitere sexuală, dar și al unor boli neinfecțioase, inclusiv diabetul zaharat de tip 2, AVC, pancreatita, demența și diverse forme de cancer.
În ceea ce privește cancerul, autorii afirmă că nu există un nivel sigur de consum, orice cantitate de alcool crescând riscul pentru mai multe tipuri de cancer. În cazul cancerului de sân, chiar și consumul unui pahar de vin la două zile este asociat cu un risc mai mare de boală, în timp ce aceeași cantitate ar putea avea un efect protector în cazul bolilor cardiace. Din acest motiv, cercetătorii consideră că nu se poate vorbi despre un consum lipsit de riscuri, dar nici despre dovezi clare că nivelurile foarte reduse de consum sunt dăunătoare în toate situațiile.
Autorii atrag atenția că aceste concluzii descriu efecte la nivelul populației, iar caracteristicile individuale, inclusiv istoricul familial de boli cardiovasculare sau cancer, pot influența modul în care riscurile și beneficiile se aplică fiecărei persoane. Analiza nu a identificat dovezi ștințifice care să susțină că tipul de băutură alcoolică ar avea importanță; alcoolul produce efectele respective indiferent dacă este consumat sub formă de vin, bere sau băuturi spirtoase.
O concluzie importantă este că reducerea consumului sau renunțarea la alcool poate încetini evoluția unor afecțiuni și poate permite recuperarea parțială în anumite situații. Dovezile sugerează că reducerea consumului poate scădea tensiunea arterială, un factor major de risc pentru bolile cardiovasculare, iar unele modificări asociate consumului de alcool pot fi reversibile după renunțarea la băuturi alcoolice. Totuși, în cazul unor boli cronice, anumite leziuni pot deveni ireversibile, cum ar fi afectarea ficatului, unde modificările nu mai pot fi inversate, chiar dacă reducerea sau oprirea consumului poate încetini progresia bolii.
Cercetătorii consideră că sunt necesare studii mai bine concepute pentru a răspunde numeroaselor întrebări rămase deschise. Deși studiile randomizate reprezintă standardul de referință pentru evaluarea relațiilor cauzale, nu este etic ca participanții să fie obligați să consume alcool. Totuși, autorii sugerează că pot fi realizate studii care să analizeze efectele reducerii consumului sau ale abstinenței.
