Un nou pas important în PNRR: Ce aduce în prim-plan proiectul „mecanismul apei” inițiat de Diana Buzoianu
Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat depunerea în Parlament a proiectului de lege privind „mecanismul apei”, o reformă asumată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceasta ar urma să aducă aproximativ 2,5 miliarde de lei suplimentari pentru investiții în infrastructura de apărare împotriva inundațiilor în următorii 15 ani.
Conform declarațiilor acesteia, măsura nu vizează majorarea prețului apei furnizate populației, ci actualizarea contribuțiilor și tarifelor aplicate unor utilizatori ai apei brute, inclusiv producătorilor de energie. Buzoianu a subliniat că România se confruntă cu un deficit major de finanțare pentru lucrările necesare la baraje, diguri și poldere, în condițiile în care inundațiile produc anual pagube estimate la 1-1,5% din PIB.
„Deficitul de finanţare este atât de mare încât, dacă am menţine acelaşi ritm de alocare bugetară, nu vom putea realiza în următorii 15 ani, potrivit estimărilor Băncii Mondiale, nici măcar lucrările critice la infrastructura deja existentă, darmite să derulăm lucrări noi de infrastructură. Evident că această situaţie trebuie schimbată”, a declarat ministrul interimar al Mediului.
Adoptarea reformei este esențială și pentru menținerea finanțării europene din PNRR. Diana Buzoianu a menționat că neîndeplinirea acestui jalon din PNRR ar însemna ca România să piardă 1 miliard de euro din fonduri europene. „Am negociat cu Comisia Europeană şi am obţinut o reformă mult mai echilibrată decât era prevăzut iniţial, dar o reformă care va aduce banii necesari să fim protejaţi în faţa inundaţiilor”, a adăugat aceasta.
Cum vor fi majorate contribuțiile pentru apa brută
Proiectul se bazează pe analize realizate de Banca Mondială privind starea infrastructurii gestionate de Administrația Națională „Apele Române” și necesarul de investiții pe termen lung. În 2026, va fi actualizată cu inflația contribuția pe MWh plătită de producătorii de energie electrică din hidrocentrale. În anul următor, contribuțiile, tarifele și penalitățile aplicate diferitelor categorii de utilizatori de apă vor fi majorate cu 2%, cu excepția contribuțiilor pentru irigații. Restul creșterii va fi distribuit în anii 2028 și 2029, astfel încât, la finalul perioadei, majorarea cumulată să ajungă la aproximativ 10% față de nivelul din 2026.
Diana Buzoianu a subliniat că negocierile cu Comisia Europeană au permis diminuarea impactului inițial al reformei. „Faţă de Guvernul Ciolacu, noi ne-am dus la Comisia Europeană şi am reuşit o negociere avantajoasă pentru România, astfel încât să ne asigurăm că măsurile pe care trebuie să le luăm nu vor impacta preţul energiei. Concret, în loc de o creştere abruptă de 50% a preţului apei brute pentru anumiţi operatori, am reuşit să obţinem o creştere de 10% şi aceea defalcată pe 3 ani”, a explicat aceasta.
Banii vor merge într-un fond pentru investiții anti-inundații
Toate sumele suplimentare colectate prin acest mecanism vor fi direcționate către investiții în infrastructura de apărare împotriva inundațiilor. „Toţi aceşti bani încasaţi în plus se vor duce într-un fond dedicat investiţiilor în infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor. Să nu mai fim puşi în situaţia de a vedea cum se distrug comunităţi şi se dau peste cap vieţile a mii de români”, a subliniat Diana Buzoianu.
Ministrul a afirmat că noul mecanism ar urma să asigure resursele necesare pentru accelerarea investițiilor în infrastructura de gestionare a apelor, într-un context în care schimbările climatice și fenomenele meteorologice extreme cresc frecvența și costurile inundațiilor.
