UE confirmă participarea la prima întâlnire a Consiliului pentru Pace al lui Trump, fără a adera ca membru
Un comisar european va participa în această săptămână la reuniunea inaugurală a „Consiliului pentru pace”, iniţiativă lansată recent de preşedintele american Donald Trump, a anunțat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Este important de menționat că Uniunea Europeană nu va adera la această structură pentru moment.
Comisarul european pentru Mediterana, Dubravka Suica, se va deplasa la Washington pentru reuniunea prevăzută pentru joi, având ca scop prezentarea poziţiei europene privind situaţia din Fâşia Gaza. Guillaume Mercier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru Mediterana, extindere şi parteneriate internaţionale, a subliniat că „Comisia Europeană nu devine membră a «Consiliului pentru pace»”.
„Consiliul pentru pace”, condus de Trump, a fost conceput pentru a se pune capăt conflictului din Fâşia Gaza, având, de asemenea, un obiectiv mai amplu, acela al soluţionării conflictelor militare din lume. Fiecare membru permanent al „Consiliului pentru pace” trebuie să vireze 1 miliard de dolari pentru a adera, ceea ce a stârnit critici că noua structură ar putea deveni o versiune „cu plată” a Consiliului de Securitate al ONU.
Într-o conferinţă de presă, Bruxellesul a subliniat că are „o serie de întrebări” referitoare la noua iniţiativă, în special la „sfera sa de aplicare, guvernanţa sa şi compatibilitatea cu Carta Naţiunilor Unite”. Potrivit unui text de opt pagini trimis statelor „invitate” să participe, „«Consiliul pentru pace» este o organizaţie internaţională ce vizează promovarea stabilităţii, restabilirea unei guvernări fiabile şi legitime şi garantarea unei păci durabile în regiunile atinse sau ameninţate de conflicte”.
Textul subliniază, de asemenea, „necesitatea unei organizaţii de pace internaţionale mai agile şi eficace”. Donald Trump va fi „primul preşedinte” al „Consiliului pentru pace”, având puteri extinse. El va fi singurul abilitat să „invite” alţi şefi de stat şi de guvern să se alăture iniţiativei şi va putea revoca participarea în cazul unui „veto cu o majoritate de două treimi din statele membre”.
Fiecare stat va exercita un mandat cu o durată maximă de trei ani, cu excepţia statelor membre ce virează cel puţin 1 miliard de dolari în conturile „Consiliului pentru pace” în primul an ce urmează intrării în vigoare a Cartei.
