UE aspiră la independență în securitate: de ce continuă să fie un observator pe arena deciziilor majore
Summitul G7 de la Evian, desfășurat între 15 și 17 iunie, evidențiază nu doar deciziile convenite, ci și dinamica relațiilor dintre europeni și SUA. În ciuda aparențelor de unitate, summitul a fost, în esență, o punere în scenă, ascunzând realitatea că multe dintre problemele internaționale sunt decise fără implicarea UE. Bruxellesul se află, astfel, în postura de spectator informat.
Europa vrea autonomie strategică, dar rămâne divizată
Un exemplu clar a fost semnarea acordului SUA cu Iranul de către președintele Donald Trump, realizată într-o cină organizată de Emmanuel Macron, care a subliniat mai degrabă o lovitură diplomatică pentru Franța decât un plan coordonat de UE. Deși G7 a emis nouă declarații comune, inclusiv un angajament ferm privind Ucraina, acestea nu au inclus măsuri concrete și nu s-au tradus în garanții de securitate juridice pentru Ucraina.
Mini-summitul E3 (Franța, Germania și Regatul Unit) și Ucraina a demonstrat o coordonare diplomatică europeană eficientă, în contrast cu deciziile luate la Evian, care au arătat cât de puțin se reflectă această coordonare în deciziile majore. Ultimele negocieri semnificative au avut loc în luna februarie, în cadrul „traiectoriei de la Geneva”, dar implicarea Europei în discuții decisive a fost limitată.
Europa, exclusă din negocierile decisiv
În timp ce eforturile proprii ale Europei s-au dovedit a fi ineficiente, Putin a respins apelurile E3 pentru discuții directe. De asemenea, o divergență internă a fost evidentă în cadrul UE, când președintele Consiliului European, Antonio Costa, a contactat Kremlinul fără a consulta statele membre, provocând reacții de surpriză și indignare. Macron a declarat că Costa nu poate reprezenta statele UE în chestiuni de securitate.
O abordare unitară și problemele interne
Problema coordonării europene a fost evidențiată și de retragerea Germaniei din proiectul Future Combat Air System (FCAS), un program comun de 100 de miliarde de euro. Această retragere a fost motivată de disputele interne legate de rolul de lider și viziunea produsului final. Deși statele europene subliniază necesitatea acțiunii colective în apără, tendința de a recurge la inițiative naționale persistă.
Ambiții mari, capacitate limitată
Pe 20 iunie, Regatul Unit a prezentat trei prototipuri de rachete de atac cu rază lungă de acțiune, dezvoltate fără componente din SUA, ca parte a „Proiectului Brakestop”. Această inițiativă subliniază transformarea gândirii europene cu privire la relația transatlantică, dar rămâne o inițiativă britanică, nu una europeană. Ambiția Europei de a face față provocărilor globale este clară, dar lipsa unei capacități de acțiune coerente limitează eficiența acesteia.
