Surpriza neobișnuită a unei profesoare din Spania într-un liceu românesc
Experiență tulburătoare pentru o tânără profesoară din Spania, Carmen, care a predat timp de 3 ani într-un liceu bilingv din România. În vârstă de 29 de ani, Carmen a fost surprinsă de nivelul scăzut de exigență și de lipsa de disciplină a elevilor. Una dintre principalele dificultăți întâmpinate de cadrul didactic a fost raportarea elevilor și a părinților la sistemul de evaluare.
Într-o cultură educațională în care nota pare să conteze mai mult decât cunoștințele acumulate, exigența profesoarei a fost percepută ca o formă de agresivitate. Carmen s-a declarat consternată și de intruziunea părinților în activitatea cadrelor didactice. „Eu mai pun și note mai mici, dar pentru ei sunt foarte dură. Dacă le pui un 7, ei simt ca și cum le-ai da un 2. Vin și părinții la mine. O dată, mi-a scris o mamă la 23:30, în mijlocul nopții, să mă întrebe de ce fiica ei a luat un 7”, a relatat Carmen.
Dacă la capitolul note pretențiile sunt mari, în ceea ce privește disciplina în timpul orelor, Carmen descrie un tablou al permisivității extreme. Profesoara a fost șocată de libertatea pe care și-o iau elevii în timpul cursurilor, de la utilizarea telefoanelor până la ignorarea totală a activității didactice. „În România, poți sta cu telefonul în mână la oră și nu se întâmplă nimic. Poți dormi în clasă și nu se întâmplă nimic. În prima zi, o elevă se ridică cu telefonul în mână, iar ochiul meu a început să se zbată. Am zis ‘Ce faci? Așează-te!’. Îmi spune ‘Nu, nu’. Vine și îmi arată telefonul și spune că a venit curierul cu comanda ei. Mă întreabă dacă poate coborî să o ia. Scuze, ce?”, a povestit profesoara.
În ciuda lipsei de disciplină observate în timpul orelor, Carmen a subliniat și aspecte pozitive, care pun elevii români într-o lumină favorabilă față de cei spanioli. Potrivit acesteia, copiii români sunt „de o mie de ori mai liniștiți”, iar fenomenul de bullying este mult mai rar întâlnit decât în școlile din Spania.
