Scandalul azilelor clandestine: Dragoș Pîslaru dezvăluie că Viorel Pașca a ignorat legalizarea încă din 2016
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a făcut declarații cu privire la azilele ilegale din Bihor, menționând că „nimeni nu poate lua pe persoană fizică în îngrijire sute de bătrâni vulnerabili”. Pîslaru a subliniat că era conștient de activitatea lui Viorel Pașca încă din 2016, cerând autorităților să îl ajute să intre în legalitate, solicitare care a fost „refuzată cu obstinație”.
Recent, DIICOT a efectuat percheziții în Bihor într-un dosar penal cu acuzații de grup infracțional organizat și trafic de persoane, avându-l ca lider pe Viorel Pașca, asociat cu Asociația Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă. O anchetă realizată anul trecut de Pacient în România a relevat că Pașca găzduiește, fără autorizație, sute de persoane trimise de diverse instituții ale statului.
Pîslaru a explicat că ancheta DIICOT a fost declanșată în urma unei sesizări făcute de Ministerul Sănătății în 2025, după ce Pașca a abandonat șapte pacienți cu dizabilități intelectuale severe la DGASPC Mehedinți, pacienți care fuseseră trimiși la el de un spital din Drobeta Turnu Severin.
„Nu este rolul meu să comentez decizia DIICOT. Este o anchetă derulată de mai multe luni de zile care și-a urmat cursul”, a declarat Pîslaru. Acesta a adăugat că „nimeni nu poate lua pe persoană fizică în îngrijire sute de bătrâni vulnerabili”, subliniind că, în ciuda intențiilor bune, statul nu avea capacitatea necesară pentru a se ocupa de aceste situații.
Pîslaru a menționat că, în 2016, a solicitat sprijin pentru Pașca în vederea legalizării activității sale, propunând o procedură birocratică pentru licențierea activității sale și funcționarea într-un cadru legal. „Acest lucru a fost refuzat cu obstinație de persoana respectivă, pe motiv că activitatea era desfășurată ca persoană fizică”, a adăugat ministrul.
În urma intervenției DIICOT, persoanele vulnerabile identificate în locuințele lui Pașca au fost transferate către centre autorizate, beneficiind de supraveghere medicală și asistență permanentă. Pîslaru a afirmat că există o „datorie instituțională” de a închide breșele legislative care au permis ca o astfel de situație să persiste ani de zile.
„Astăzi, prioritatea noastră este siguranța persoanelor vulnerabile aflate acolo, relocarea lor în condiții adecvate și sprijinirea autorităților competente în clarificarea completă a situației. Acolo unde sunt îngrijite persoane vulnerabile, trebuie să existe empatie, dar și responsabilitate, standarde și control ferm”, a concluzionat Dragoș Pîslaru.
În timpul perchezițiilor, procurorii și polițiștii au avut nevoie de ajutorul mai multor medici, asistenți, psihologi și specialiști în consilierea victimelor, implicând, printre altele, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități și Institutul Național de Medicină Legală. Au fost mobilizate 16 ambulanțe SMURD și 30 de autospeciale pentru transport victime multiple, precum și alte resurse tehnice pentru asigurarea intervenției necesare.
