Impactul ultimatumului Ucrainei asupra strategiilor lui Aleksandr Lukașenko
Echipamentul care ajută la ghidarea dronelor rusești deasupra Belarusului a încetat să funcționeze pe 22 iunie, la câteva zile după ce președintele Volodimir Zelenski a emis un ultimatum public. Acesta a amenințat că va scoate din funcțiune echipamentul cu ajutorul forțelor proprii ale Ucrainei, în cazul în care cererea nu va fi îndeplinită. Ultimatumul adresat lui Aleksandr Lukașenko l-a pus pe dictatorul belarus într-o situație fără ieșire: dacă refuză, Belarusul riscă să fie inclus pe lista țintelor dronelor ucrainene; dacă se conformează, riscă să-l sfideze public pe președintele rus Vladimir Putin — principalul aliat al țării sale și sursa sa vitală de sprijin economic.
Potrivit lui Zelenski, echipamentele au încetat să mai funcționeze, dar nu este clar dacă această oprire se va menține pe termen lung. Aceasta reprezintă primul semn vizibil al unei schimbări mai ample: Ucraina nu mai consideră Belarusul doar o bază de operațiuni a Rusiei, ci este din ce în ce mai dispusă să exercite presiuni direct asupra lui Lukașenko. În cadrul unei declarații pe 19 iunie, Zelenski a intensificat criticile la adresa lui Lukașenko, acuzând regimul că sprijină campania militară a Rusiei, în ciuda afirmațiilor că nu dorește implicarea în război.
Avertismentul s-a concentrat pe sisteme de retransmisie instalate pe turnurile de comunicații din două regiuni belaruse care se învecinează cu Ucraina. Aceste echipamente sunt utilizate pentru a coordona atacurile cu drone rusești împotriva zonelor civile. „Dacă el nu-l va opri, o vom face noi”, a spus Zelenski. Lukașenko a tăcut timp de aproape o săptămână, fără a menționa ultimatumul, chiar și după un interviu în care și-a exprimat opiniile asupra unor probleme de politică internațională, inclusiv cerându-și scuze lui Zelenski.
Tensiunile au fost rezolvate pe 24 iunie, când Zelenski a afirmat că echipamentul a fost scos din funcțiune. „Conform informațiilor pe care le-am primit (…) echipamentul a încetat să funcționeze pe teritoriul Belarusului începând cu 22 iunie”, a declarat Zelenski. Belarusul nu a confirmat această afirmație, iar scăderea numărului de drone de atac rusești în nordul regiunii Cernihiv ar putea constitui o confirmare indirectă. De asemenea, raidurile cu drone Shahed de-a lungul frontierei dintre Belarus și Ucraina au încetat.
Lukașenko a rupt tăcerea pe 25 iunie, afirmând că a discutat cu reprezentanții lui Zelenski și le-a transmis că natura războiului s-ar schimba instantaneu dacă președintele ucrainean continuă cu amenințările. Conform expertelor, ultimatumul a avut un deznodământ favorabil Ucrainei, cel puțin pentru moment, deoarece Lukașenko este conștient de vulnerabilitatea țării sale în fața unor posibile atacuri. „Își face griji pentru rafinăriile sale, desigur — acestea sunt una dintre puținele sale surse de venit”, a declarat Katia Glod, adjunctă la departamentul de politică externă al Centrului de Strategii New Eurasia.
Stațiile de releu, cunoscute și sub denumirea de repetoare de semnal, au fost deja în centrul atenției, iar Zelenski a afirmat că Ucraina a reușit să dezactiveze unele dintre acestea. „În Belarus au apărut acum repetoare pentru drone, iar această nouă tehnologie ajută dronele rusești de tip Shahed să lovească trupele noastre, populația civilă și infrastructura energetică”, a spus președintele ucrainean.
Experții consideră că, deși oprirea echipamentelor nu înseamnă și îndepărtarea lor, Lukașenko ar putea încerca să câștige timp. Este posibil ca timpul să-i permită lui Lukașenko să elaboreze o strategie pentru a face față cererilor mai ample ale Ucrainei. În plus, echipamentele militare pot reapărea discret în câteva luni, așa cum s-a întâmplat anterior.
Declarația lui Zelenski sugerează că Ucraina va formula cereri mai ample față de Minsk, în contrast cu strategia prudentă adoptată anterior de Kiev. „Opriți-le, demontați-le și arătați-ne că au fost demontate”, a afirmat Zelenski. Aceasta a inclus implicit o amenințare la adresa rafinăriilor din Belarus, care furnizează combustibil pentru armata rusă.
Absența unei amenințări explicite la adresa rafinăriilor din Belarus a fost semnificativă, iar expertul Yuriy Panchenko a declarat că Ucraina nu urmărește concesii tactice, ci încetarea efectivă a cooperării militare între Belarus și Rusia. Glod a subliniat că noua atitudine a Ucrainei schimbă fundamental calculele lui Lukașenko și amenințările ucrainene au devenit un factor important pentru el.
În contextul în care Putin nu l-a presat pe Lukașenko să se alăture direct războiului, Belarusul rămâne o bază logistică stabilă pentru Rusia. Aceasta oferă combustibil în timp ce Rusia se confruntă cu penurii. Experții consideră că Lukașenko încearcă să mențină status quo-ul și că avertismentele privind o posibilă implicare directă a Belarusului în război s-au intensificat pe parcursul anului 2026.
Ministerul ucrainean de Externe a atras atenția asupra exercițiilor de mobilizare în regiunea Hrodna din Belarus, considerate o formă de intimidare. Cu toate acestea, experții subliniază că cel mai clar semn al unei escaladări iminente ar fi o concentrare vizibilă de trupe. Abordarea Ucrainei față de Lukașenko a suferit o schimbare de 180 de grade, trecând de la o strategie prudentă la una de confruntare deschisă.
