Risc pentru sănătate: Impactul valurilor de căldură asupra organismului
Insolaţiile sau problemele cardiovasculare sunt doar câteva dintre efectele nocive ale temperaturilor ridicate asupra organismului. Dar cât de mult se acumulează acestea atunci când o caniculă durează mai mult timp, aşa cum se va întâmpla, probabil, în această lună august? Cercetătorii în domeniul medicinei spun că răspunsul rămâne incert.
„Departe de a fi doar un simplu disconfort, creşterea temperaturilor poate reprezenta un risc din ce în ce mai mare pentru sănătatea umană, provocând decese şi suferinţă şi supraîncărcând sistemele de sănătate din întreaga lume”, sublinia, în iunie, biroul european al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). De atunci, două valuri de căldură au traversat continentul, cel mai recent atingând apogeul în unele ţări, precum Franţa. Acestea s-au remarcat nu doar prin intensitate – cu temperaturi care au depăşit 40 de grade Celsius – ci şi prin durată. În Franţa, temperaturile ridicate sunt aşteptate să persiste în unele regiuni şi după sfârşitul săptămânii.
Această constatare alimentează întrebările privind efectele asupra sănătății ale unei canicule care se prelungeşte dincolo de câteva zile. Europa păstrează în memorie canicula din 2003, care a durat peste două săptămâni şi a provocat moartea a peste 70.000 de persoane.
Răspunsul nu este evident, deoarece efectele căldurii asupra sănătăţii se manifestă uneori cu întârziere. Pe moment, temperaturile extreme pot provoca insolaţii şi deshidratări uneori mortale, dar pot, de asemenea, agrava afecţiuni preexistente, în special cardiovasculare şi respiratorii, caz în care decesul sau spitalizarea pot surveni după câteva zile. „Efectul căldurii asupra organismului nu se resimte neapărat pe loc: trebuie să fim atenţi în zilele următoare”, explica ministrul francez al Sănătăţii, Catherine Vautrin.
Şi, după mai multe zile de caniculă, apare o întrebare crucială: asupra unui organism deja slăbit de căldură, are expunerea la temperaturi ridicate efecte din ce în ce mai pronunţate? Literatura ştiinţifică rămâne prudentă în privinţa acestui subiect, puţine studii concentrându-se pe consecinţele legate direct de durata caniculei. Unele cercetări mai vechi oferă totuşi câteva elemente de răspuns. Un studiu publicat în 2011 în revista Epidemiology concluziona că există un „mic efect” de agravare pentru episoadele care durează mai mult de patru zile. Însă, de cele mai multe ori, riscul se rezumă „la efectul izolat al temperaturilor din fiecare zi”: cu alte cuvinte, a zecea zi a unei canicule nu este neapărat mai periculoasă sau mai mortală decât a treia.
La scară mai largă, studiile nu ajung toate la aceeaşi concluzie. „Unele cercetări constată un efect cumulativ semnificativ asupra mortalităţii, însă altele obţin rezultate diferite de la un oraş la altul”, ajungând uneori la concluzia că durata expunerii la căldură are doar un efect „minimal sau neglijabil”, potrivit unei sinteze publicate în 2018 în revista Science of The Total Environment.
Canicula ne poate afecta calitatea somnului. Rămâne faptul că, în ultimii ani, cercetarea a progresat în privinţa unor aspecte legate de impactul temperaturilor ridicate asupra sănătăţii. Este cazul, în special, al efectelor negative ale caniculelor – sau chiar ale simplei călduri – asupra somnului. Acest impact a fost evidenţiat în 2024 de Lancet Countdown, un raport publicat anual de prestigioasa revistă medicală The Lancet pentru a analiza efectele schimbărilor climatice asupra sănătăţii. „Expunerea la căldură afectează, de asemenea, din ce în ce mai mult (…) calitatea somnului, ceea ce are consecinţe asupra sănătăţii fizice şi mentale”, rezumau autorii. Or, efectul negativ al unui somn deficitar tinde să se acumuleze de-a lungul unor nopţi dificile, perturbând capacitatea de recuperare a organismului. Potrivit unei sinteze a mai multor studii ştiinţifice, publicată la mijlocul lui 2024 în revista Sleep Medicine, „creşterea temperaturilor determinată de schimbările climatice şi de urbanizare reprezintă o ameninţare globală pentru somn.”
