Relația fascinantă dintre alimentație și emoțiile noastre
Ce te face ca într-o zi să te simți plin de viață, creativ, entuziasmat, iar în alta să te afli la polul opus? Dincolo de procesele fiziologice evidente, biochimia corpului nostru influențează inclusiv starea de spirit. La baza emoțiilor noastre se află molecule chimice care interacționează cu receptorii celulelor, declanșând reacții în lanț responsabile de dispoziția noastră.
Moleculele cunoscute sub numele de hormoni și neurotransmițători, produse ca răspuns la diferite evenimente, au un impact semnificativ asupra stării psihice și asupra organismului ca entitate fizică. De exemplu, fluturașii din stomac experimentați în momente emoționante sau durerile de cap apar în situații de suprasolicitare. Tot ceea ce facem și ceea ce suntem este controlat de aceste molecule, de la mișcările mușchilor la sentimentele de mulțumire și împlinire generate de endorfine și dopamină. Sinteza acestor substanțe depinde, într-o mare măsură, de moleculele obținute din alimentație.
Creierul și intestinul
Legătura dintre alimentație și stările psihoemoționale este întărită de existența unui „al doilea creier” în intestin: sistemul nervos enteric. Acesta conține aproximativ o sută de milioane de neuroni, asigurând comunicarea continuă cu sistemul nervos central. Această interacțiune explică legătura dintre afecțiunile neuropsihologice și cele gastrointestinale, cum ar fi balonarea în situații de stres sau exacerbarea simptomelor la persoanele cu boala Crohn sau colită ulcerativă.
Tractul gastrointestinal este colonizat de bacterii care influențează creierul și comportamentele noastre. Sănătatea acestor bacterii depinde de alimentația noastră. O echipă de cercetători a descoperit că stresul psihologic cronic perturbă echilibrul ecosistemului bacterian intestinal, crescând specii din genul Lactobacillus. Aceste bacterii produc indol-3-acetat, care împiedică dezvoltarea celulelor protective ale barierei intestinale. Pacienții cu depresie sau alte tulburări psihice severe au un număr crescut de lactobacili și, astfel, mai mult indol-3-acetat.
Impactul zahărului asupra stării de spirit
Consumul crescut de zahăr determină fluctuații ale glicemiei care pot amplifica stările de proastă dispoziție și comportamentele anormale. Deși dulciurile pot părea că ne binedispun, atât glicemia crescută, cât și cea scăzută sunt corelate cu diverse condiții psihologice, precum anxietatea și depresia. Creșterea rapidă a glicemiei determină eliberarea insulinei, urmată de o scădere bruscă a glicemiei, ceea ce generează o reacție de stres în organism, influențând astfel emoțiile și comportamentul.
Dulciurile și alcoolul
Mâncatul dulciurilor pe fond de stres activează sistemul de recompensă din creier. Insulina transportă aminoacizii, iar triptofanul rămâne liber și ajunge la creier, unde este utilizat pentru a produce serotonină, neurotransmițător responsabil de starea de bine. Aceasta creează o iluzie de satisfacție, iar în fața unor noi situații stresante, tendința de a consuma din nou dulciuri crește.
Alcoolul are un efect similar, inducând dezechilibre neuronale care asociază stările pozitive cu consumul său. Acesta stimulează sinteza de dopamină și endorfine, inhibând în același timp zonele responsabile de controlul impulsurilor. Consumul de alcool afectează și producerea de serotonină, esențială pentru reglarea dispoziției.
Beneficiile alimentației sănătoase
Studiile sugerează că un consum crescut de alimente vegetale are un impact pozitiv asupra sănătății fizice și a bunăstării psihice. O metaanaliză publicată în 2017 a asociat consumul crescut de fructe și legume cu o reducere a riscului de depresie cu circa 20%. Un studiu australian din 2021 a evidențiat efectele benefice ale acestor alimente asupra nivelului de stres. Aceste efecte se datorează conținutului de antioxidanți și fibre, care influențează pozitiv bacteriile intestinale și, implicit, nivelurile de neurotransmițători precum serotonina, esențială pentru gestionarea anxietății, stresului și depresiei.
