Putin l-a îndemnat pe Lukașenko să intervină în Ucraina
Armata rusă s-a împotmolit definitiv în Ucraina, iar Vladimir Putin a început să-i ceară lui Alexander Lukașenko să-l ajute în escaladarea conflictului. Moscova a început să exercite presiuni la începutul acestui an, în speranța de a folosi din nou Belarusul pentru extinderea campaniei militare împotriva Ucrainei sau pentru desfășurarea de operațiuni împotriva țărilor NATO, conform unor foști și actuali oficiali ruși și europeni.
Avertismentele au fost adresate lui Lukașenko atât de Emmanuel Macron, cât și de Vladimir Zelenski, inclusiv în mod public. În ciuda acestui fapt, presiunea Moscovei s-a intensificat. Recent, Moscova a început să ceară, în special, permisiunea de a utiliza teritoriul Belarusului pentru a lansa atacuri cu drone asupra Ucrainei și pentru a deschide un nou front mai aproape de regiunile vestice, cu scopul de a distrage atenția Forțelor Armate ale Ucrainei de la apărarea teritoriilor din est.
Belarusul ar putea fi implicat în operațiuni împotriva țărilor vecine membre ale NATO, deși acestea nu presupun neapărat un conflict armat deschis. Aceste operațiuni ar putea include atacuri menite să testeze capacitatea de apărare a alianței sau să submineze sprijinul acordat Ucrainei. De exemplu, anul trecut, Belarusul a lansat aproximativ 20 de drone către Polonia.
Un fost angajat al serviciilor secrete ruse, la curent cu negocierile dintre Moscova și Minsk, a declarat că Rusia amenință că va înceta sprijinul financiar de care economia belarusă depinde în mare măsură. Negocierile pe această temă se desfășoară între Lukașenko și ambasadorul Rusiei în Belarus, Boris Gryzlov.
În luna mai, președintele Franței, Emmanuel Macron, l-a sunat pe Lukașenko și a discutat cu acesta timp de aproximativ o oră și jumătate. Parisul are informații conform cărora Belarus intenționează să-și intensifice participarea la război, iar Macron l-a avertizat pe Lukașenko cu privire la riscurile cu care se va confrunta Belarus dacă va permite implicarea în războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
De asemenea, în luna mai, Zelenski a declarat că Kievul a primit informații detaliate despre negocierile dintre oficialii ruși și cei din Belarus, indicând că Moscova ia în considerare posibilitatea de a folosi Belarusul pentru operațiuni militare împotriva Ucrainei sau a țărilor baltice. Zelenski a acordat lui Lukașenko o săptămână pentru a demonta dispozitivele rusești de pe teritoriul Belarusului, care ghidează atacurile cu drone asupra orașelor ucrainene. În caz contrar, Kievul va acționa pe cont propriu.
Cu câteva zile în urmă, Lukașenko și-a cerut scuze față de Zelenski, afirmând că Belarus nu intenționează să intre în război, subliniind că este „foarte vulnerabilă din punct de vedere militar” și nu dorește să lupte. În februarie 2022, Lukașenko oferise deja lui Putin un punct de sprijin pentru atacul asupra Ucrainei, dar ulterior a încercat să se țină deoparte de conflict și să îmbunătățească relațiile cu noua administrație americană.
Alexandr Piroznikov, fondatorul Forumului Strategic al Europei de Est, consideră că „intrarea în război ar fi contrazis obiectivele strategice ale lui Lukașenko, care sunt legate de îmbunătățirea relațiilor cu Occidentul”. De asemenea, în Belarus sunt staționați aproximativ 2.000 de militari ruși, iar rețelele acestora au fost utilizate în timpul atacurilor asupra orașelor precum Rivne, Jitomir și Volyn. În luna mai, au avut loc exerciții ruso-belaruse, în cadrul cărora s-a exersat recepționarea muniției nucleare tactice pentru rachetele complexe rusești „Iskander-M”, amplasate în Belarus.
În prezent, nu există indicii că Rusia ar intenționa să utilizeze Belarusul în viitorul apropiat pentru desfășurarea unor operațiuni militare, deși această posibilitate rămâne în discuție.
