Planul lui Adrian Veștea pentru sectorul energetic
Profiturile companiilor de stat din energie vor fi direcționate către un fond de investiții în domeniu, iar legislația care obligă aceste societăți să distribuie anual dividende va fi abrogată, conform programului de guvernare propus de premierul desemnat Adrian Veștea. Documentul prevede reorganizări în companiile din subordinea Ministerului Energiei, continuarea reformei guvernanței corporative, investiții în noi capacități de producție și măsuri pentru digitalizarea și securizarea infrastructurii energetice.
„Aceste reforme vizează multiple aspecte ale sectorului, de la restructurarea companiilor de stat la modernizarea infrastructurii și promovarea noilor tehnologii”, se menționează în document.
Fuziuni, evaluări și reducerea cheltuielilor
Ministerul Energiei va continua procesul de optimizare a costurilor și a managementului companiilor din portofoliu și va stopa angajările nejustificate. Programul prevede fuziuni și reorganizări strategice, precum integrarea Electrocentrale Grup cu Electrocentrale București (ELCEN) și a Institutului de Cercetare și Inginerie pentru Mine pe Lignit cu Complexul Energetic Oltenia. O analiză de eficiență va fi realizată pentru fiecare autoritate centrală și companie de stat, susținând eventuale măsuri de desființare sau eficientizare.
Reforma guvernanței corporative va include recrutarea deschisă a conducerilor, fără politizare, și introducerea contractelor de performanță. Vor fi eliminate primele de vacanță și alte beneficii nejustificate, iar cheltuielile cu bunuri și servicii vor fi reduse, cu excepția investițiilor.
Prioritățile de restructurare
Ministerul Energiei gestionează entități aflate în dificultate, precum Compania Națională a Huilei Petroșani și RADET. Programul prevede renegocierea planului de restructurare al Complexului Energetic Oltenia, corelând închiderea capacităților pe cărbune cu punerea în funcțiune a unor noi capacități pe gaze naturale, fotovoltaice și de stocare. În cazul Electrocentrale Craiova, se preconizează finalizarea actualizării studiului de fezabilitate pentru noul grup pe gaze.
Investiții în nuclear, gaze, regenerabile și hidrocentrale
România își propune creșterea producției interne pentru a reduce dependența de importuri și a consolida securitatea energetică. În domeniul nuclear, sunt prevăzute retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, construcția Unităților 3 și 4, dezvoltarea reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR) și realizarea primei instalații de detritiere din Europa, în parteneriat cu Coreea de Sud.
În sectorul petrolului și gazelor, prioritățile includ valorificarea zăcămintelor Neptun Deep și Caragele, cu obiectivul de a dubla producția de gaze începând cu 2027. În domeniul energiei regenerabile, programul prevede instalarea a peste 5.000 MW capacități eoliene și solare până în 2027, cu sprijin din PNRR și Fondul pentru Modernizare.
Investiții în rețele și măsuri pentru consumatori
Programul prevede dublarea capacității de schimburi transfrontaliere de energie electrică până în 2030, la 7.000 MW. Transgaz ar urma să investească 2,5 miliarde de lei în dezvoltarea infrastructurii de transport al gazelor naturale. Se va continua extinderea rețelelor de gaze prin programul „Anghel Saligny” și modernizarea sistemelor de termoficare din mai multe orașe.
Executivul promite o piață mai transparentă și mai competitivă, cu măsuri care să permită consumatorilor să înțeleagă modul de formare a tarifelor. Vor fi consolidate obligațiile companiilor privind calitatea serviciilor și transparența facturării, iar investițiile în stocare pentru prosumatori vor fi prioritizate.
Digitalizare și securitate cibernetică
Programul prevede digitalizarea Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) și integrarea responsabilităților privind operațiunile offshore. Vor fi dezvoltate platforme digitale pentru autorizări și se va implementa o soluție de tip AI Giga Factory, alimentată cu energie nucleară.
În domeniul securității cibernetice, se preconizează înființarea Centrului de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie (CRISCE) și dezvoltarea unor structuri SOC și CSIRT la nivelul companiilor naționale.
