Perspectivele aderării României la Zona Euro
România a îndeplinit condițiile de aderare la moneda Euro între 2013 și 2015, însă a renunțat la orizontul de timp în momentul în care nu a mai fost respectată ținta fiscal-bugetară. Aceasta a fost o decizie politică, a declarat guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu.
Isărescu a menționat că ultima ședință privind adoptarea monedei euro a avut loc în 2018, la Academia Română, iar discuțiile pe această temă ar putea fi reluate în termen de 5-7 ani. „S-a renunțat la orizont în momentul în care s-a renunțat la o țintă fiscal-bugetară. Atunci a fost o decizie politică, noi am îndeplinit condițiile de aderare prin 2013, 2014, 2015. A fost și o decizie politică. Președintele Băsescu chiar își stabilise această țintă”, a spus Isărescu.
El a subliniat că s-a considerat că datoria publică a fost prea mică, ceea ce a permis partidelor și guvernelor să nu mai acorde importanță acestei ținte fiscale. „Eu am trăit acest lucru, așa că pot să vorbesc liber. Nu a fost un singur partid, trebuie să se liniștească dezbaterea, pentru că toți au mers pe linia asta, mai mult sau mai puțin”, a adăugat guvernatorul.
Întrebat dacă România ar putea fi pregătită să tipărească euro până la finalul anului și dacă mai există un orizont de timp pentru adoptarea monedei UE, Isărescu a afirmat că în 2018, BNR nu a mai dorit să colaboreze. „În 2018, dacă îmi aduc bine aminte, ultima ședință a fost la Academia Română, privind adoptarea monedei euro. Și am renunțat și noi la toate comitetele, am avut vreo trei comitete, inclusiv unul tehnic, legat de partea de numerar: cum se aduce numerarul în țară, cum se distribuie numerarul euro, deci eram avansați”, a explicat acesta.
„Acum, dacă corecția fiscală înseamnă cinci sau șapte ani, înseamnă că peste cinci sau șapte ani mai discutăm”, a concluzionat Isărescu.
