ONU reintroduce sancțiuni împotriva Iranului după un deceniu, din cauza programului său nuclear
Sancţiunile ONU împotriva Iranului au fost restabilite sâmbătă seara, după eşecul negocierilor privind programul nuclear între Teheran şi ţările occidentale. Sancţiunile, care includ un embargo asupra armelor și măsuri economice severe, au intrat în vigoare la ora 20:00, ora New York-ului (duminică, 00:00 GMT), la zece ani după ridicarea lor.
În urma aprobării Consiliului de Securitate al ONU, europenii și americanii au făcut apel la reluarea dialogului diplomatic. Secretarul de stat american Marco Rubio a îndemnat Teheranul să „accepte discuţii directe, cu bună credinţă” și a solicitat tuturor statelor să aplice „imediat” sancţiunile pentru a exercita presiune asupra Iranului. Miniştrii de externe britanic, francez și german au declarat că vor continua căutarea unei „noi soluţii diplomatice” pentru a asigura că Iranul nu va dobândi niciodată o armă nucleară, făcând apel la Teheran să „se abţină de la orice acţiune de escaladare”.
Îmbogățirea uraniului de către Iran
Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Iranul este singura ţară neînarmată nuclear care îmbogăţeşte uraniul la un nivel ridicat de 60%, apropiat de pragul de 90% necesar pentru fabricarea bombei atomice. Teheranul susţine că nu are ambiţii militare, insistând asupra dreptului său la energie nucleară în scopuri civile. Acordul nuclear (JCPOA) din 2015 limita acest nivel la 3,67%. AIEA a raportat că Iranul deţine aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogăţit până la 60%, un stoc ce ar putea permite fabricarea a opt până la zece bombe nucleare, conform experţilor europeni.
Reacția Iranului și impactul sancțiunilor
Preşedintele iranian Masud Pezeshkian a declarat că solicitarea Statelor Unite de a preda „tot” uraniul îmbogăţit în schimbul unei prelungiri a suspendării sancţiunilor este „inacceptabilă”. El a menţionat că astfel de cerinţe vor continua să apară. Regatul Unit, Franţa şi Germania au activat mecanismul „snapback”, permițând reimpunerea sancţiunilor ridicate în 2015 în termen de 30 de zile.
Impactul revenirii sancţiunilor a început să se resimtă deja în Iran, unde rata de schimb a dolarului faţă de moneda naţională, rialul, a atins un nivel record de aproximativ 1,12 milioane de riali. Oamenii se tem de o nouă escaladare a tensiunilor, iar cererea de aur, considerat o valoare de refugiu, a crescut în magazinele din Teheran.
Diplomația în contextul sancțiunilor
Întâlnirile la nivel înalt au avut loc în săptămâna dinaintea reimpunerii sancţiunilor, în marja Adunării Generale a ONU, cu scopul de a găsi o soluţie diplomatică. Grupul E3 a considerat că Iranul nu a făcut „gesturi concrete” pentru a răspunde cerințelor sale, cum ar fi reluarea negocierilor cu Statele Unite și accesul inspectorilor AIEA la siturile nucleare sensibile. Rusia și China au propus prelungirea cu șase luni a JCPOA, însă propunerea a fost respinsă, iar Rusia a acuzat Occidentul de sabotarea diplomației.
În 2015, Franţa, Regatul Unit, Germania, SUA, Rusia şi China au încheiat un acord cu Teheranul ce prevedea un cadru pentru activităţile nucleare iraniene în schimbul ridicării sancţiunilor. Însă, în 2018, SUA s-au retras din acord și au restabilit sancțiuni, iar Iranul a început să renunțe la angajamentele sale, inclusiv în ceea ce privește îmbogăţirea uraniului.
Preşedintele iranian a reiterat că Iranul nu a urmărit şi nu va urmări niciodată să construiască o bombă atomică.
