Moștenirea nazistă și provocările actuale ale Germaniei în fața dronelor rusești
Dispozițiile constituționale postbelice care au fost instituite pentru a menține armata germană departe de afacerile interne afectează capacitatea țării de a se apăra împotriva incursiunilor Kremlinului, conform unei analize. Armata germană nu poate doborî dronele din spațiul aerian intern, iar acest lucru este direct legat de măsurile de protecție menite să evite repetarea abuzurilor din trecutul nazist al țării.
Constituția germană, adoptată după cel de-al Doilea Război Mondial, interzice explicit Bundeswehr-ului să joace un rol în securitatea internă. Cei care au redactat-o erau conștienți de modul în care puterea militară germană a fost folosită de naziști pentru a viza forțele politice de stânga. În contextul actual, în care Kremlinul testează Europa cu incursiuni ale dronelor, aceste măsuri de protecție au un efect secundar neintenționat: limitează capacitatea Germaniei de a se apăra împotriva provocărilor din partea Moscovei.
„Trebuie să modificăm legile astfel încât Bundeswehr să aibă autoritatea necesară pentru a se ocupa de aceste situații”, a declarat Thomas Röwekamp, președintele comisiei de apărare din Bundestagul german. Deși Bundeswehr ar putea teoretic să intervină în cazul unei invazii majore, incursiunile cu drone nu sunt considerate, până acum, atacuri suficient de grave pentru a justifica o acțiune militară.
În prezent, Bundeswehr poate doborî drone doar deasupra bazelor militare, iar autoritățile germane nu au dovezi că vreuna dintre dronele recent observate ar transporta arme. Cu toate acestea, se pare că Kremlinul folosește dronele pentru spionaj, iar anul trecut au fost raportate apariții inexplicabile ale dronelor deasupra instalațiilor unor mari companii, precum Rheinmetall și BASF.
Poliția germană are dreptul legal de a doborî drone în anumite condiții, dar nu dispune de capacitatea tehnică necesară. „Poliția federală și forțele de poliție statale nu au în prezent nicio capacitate de apărare împotriva dronelor”, a adăugat Röwekamp. Armata are astfel de capacități, dar este limitată din cauza istoriei sale.
În trecut, armata germană a fost mobilizată frecvent pentru a reprima forțele politice de stânga, iar acest lucru a condus la instituirea unor reguli stricte în constituția din 1949. „O repetare a unor astfel de măsuri trebuia evitată”, a explicat Kathrin Groh, profesor de drept public la Universitatea Bundeswehr din München.
În fața provocărilor Kremlinului, liderii germani se confruntă cu o situație dificilă. Bundeswehr poate oferi doar „asistență administrativă” în privința apărării împotriva dronelor, ajutând la identificarea acestora sau la transmiterea de informații. Ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, propune înființarea unei unități de apărare împotriva dronelor în cadrul poliției federale și crearea unui centru național de apărare, care să permită cooperarea între poliție, autoritățile de informații și armată.
Cu toate acestea, constituționalitatea unei astfel de legi rămâne incertă. Dacă Dobrindt va solicita mai mult decât „asistența administrativă” a armatei, problema ar putea ajunge în fața Curții Constituționale. Această situație este complicată de faptul că actuala coaliție a cancelarului Friedrich Merz are una dintre cele mai slabe majorități din istoria postbelică a Germaniei, ceea ce îngreunează modificarea constituției.
Înviințarea unei soluții durabile pentru a permite armatei să acționeze mai activ în domeniul securității interne este esențială. „Lumea s-a schimbat și nu mai există o distincție clară între securitatea internă și cea externă”, a afirmat Röwekamp, subliniind necesitatea adaptării prevederilor constituționale la realitatea actuală.
