„Când toate eforturile dau greș: Strategiile giganților din industria alimentară pentru a contracara reglementările de sănătate publică”
Marile companii producătoare de alimente ultraprocesate au apelat în mod repetat la instanțe pentru a bloca reglementările privind sănătatea publică. O anchetă a documentat 235 de procese deschise împotriva guvernelor din cinci state în ultimii 15 ani. Alimentele ultraprocesate (UPF) sunt asociate cu efecte nocive asupra sănătății și reprezintă o amenințare gravă la adresa sănătății globale, consumul acestora fiind în creștere și atingând până la jumătate din dieta medie în țări precum Marea Britanie, SUA și Australia.
Guvernele din întreaga lume au adoptat măsuri pentru a combate această tendință, incluzând etichetele de avertizare pe ambalaje, restricțiile de comercializare a produselor nesănătoase și taxele aplicate alimentelor nesănătoase. Cu toate acestea, companiile din sectorul UPF susțin în mod public că sprijină aceste politici, angajându-se să ajute consumatorii să facă alegeri în cunoștință de cauză.
În realitate, multe dintre aceste companii au dat în judecată guvernele pentru a anula sau amâna aplicarea acestor politici. Între 2010 și 2025, au fost intentate 235 de procese în Mexic, Columbia, Brazilia, SUA și Marea Britanie, majoritatea dintre ele având ca obiect reglementările de sănătate care vizează UPF.
În majoritatea cazurilor, procesele au fost inițiate de producătorii de UPF sau de asociațiile profesionale ce îi reprezintă. Dintre procesele identificabile, 38% au fost inițiate de opt corporații-mamă: Coca-Cola, PepsiCo, Mondelēz, Kellogg’s, Danone, Ferrero, Xignux și Heartland Food Products Group. Deși majoritatea proceselor au fost pierdute de giganții din industria alimentară, durata unora dintre aceste litigii a totalizat aproape 600 de ani petrecuți în instanță.
Aceste procese au întârziat adoptarea unor politici vitale de sănătate publică, implicând autoritățile guvernamentale în litigii complexe și costisitoare, în timp ce consumul de alimente ultraprocesate continuă să crească, contribuind la probleme de sănătate precum obezitatea și diabetul de tip 2.
Marion Nestle, profesor de nutriție, a afirmat că „procesele ne arată că măsurile de sănătate publică reduc vânzările produselor nesănătoase.” Chiar dacă majoritatea proceselor au fost câștigate de guverne, litigiile inițiate de companiile UPF sugerează că acestea urmăresc să încetinească implementarea legilor și să descurajeze autoritățile de reglementare.
Tacticile utilizate de industria alimentară sunt similare cu cele folosite de industria tutunului, având ca scop întârzierea, descurajarea și limitarea aplicării reglementărilor. Studiile sugerează că dietele bogate în UPF sunt asociate cu supraalimentarea și expunerea la substanțe chimice nocive.
În 2024, a fost dezvăluit că trei din cinci oameni de știință dintr-un grup de experți care susțineau că alimentele ultraprocesate sunt demonizate pe nedrept aveau legături cu cei mai mari producători mondiali ai acestor produse. Ancheta a identificat 235 de procese intentate împotriva politicilor care vizează alimentele ultraprocesate, cu un accent deosebit pe etichetarea produselor alimentare.
Mexicul, Columbia și Brazilia au fost cele mai frecvente locații pentru aceste procese, iar experții afirmă că aceste litigii sunt o formă de presiune exercitată asupra guvernelor pentru a evita reglementările stricte. Deși reglementările privind sănătatea publică au fost confirmate în cele mai multe cazuri soluționate, numărul continuu de litigii și complexitatea acestora subliniază provocările cu care se confruntă autoritățile în promovarea sănătății publice.
În concluzie, guvernele sunt încurajate să ia măsuri curajoase pentru a proteja sănătatea publică, în ciuda amenințărilor cu litigii, având în vedere că amânarea reglementărilor ar putea prelungi problemele de sănătate la nivel global.
