Iranul revine cu o propunere către Washington pentru a relansa discuțiile
Iranul a prezentat Statelor Unite o nouă propunere menită să relanseze negocierile pentru a pune capăt războiului în mod durabil, a anunțat vineri presa iraniană de stat, pe fondul impasului privind deblocarea strategicei strâmtori Ormuz. Președintele american Donald Trump a declarat vineri că nu este mulțumit de ultima ofertă a Iranului pentru încheierea războiului cu SUA și Israelul, care durează de două luni. „Iranul vrea să încheie un acord, dar eu nu sunt satisfăcut de acesta”, a spus Trump reporterilor de la Casa Albă.
Un armistițiu a intrat în vigoare pe 8 aprilie, după aproape 40 de zile de atacuri israeliano-americane asupra Iranului și de represalii ale Teheranului în regiune. Totuși, conflictul continuă sub alte forme, Washingtonul impunând un blocaj asupra porturilor iraniene ca represalii pentru închiderea de către Teheran a strâmtorii Ormuz, prin care tranzitau înainte de conflict o cincime din hidrocarburile consumate la nivel mondial.
„Republica Islamică a transmis joi seara textul ultimei sale propuneri către Pakistan, mediator în discuțiile cu Statele Unite”, a anunțat agenția oficială iraniană IRNA, fără a oferi detalii suplimentare. De la primele discuții infructuoase din 11 aprilie, Islamabadul depune eforturi pentru a-i readuce la masa negocierilor pe cei doi beligeranți.
Trump a respins o ofertă anterioară și a avertizat că iranienii ar avea „interesul să devină inteligenți și asta, repede!”. El a menționat posibilitatea unei prelungiri a blocadei împotriva Iranului „pe o perioadă de câteva luni”. Teoretic, Trump are timp până vineri să solicite autorizația Congresului pentru a continua războiul, dar guvernul său a lăsat să se înțeleagă că va ignora această obligație.
În fața amenințărilor de la Washington, Teheranul rămâne inflexibil. „Republica Islamică nu s-a sustras niciodată negocierilor (…) dar cu siguranță nu vom accepta să ni se impună” o politică, a declarat vineri șeful puterii judecătorești iraniene, Gholamhossein Mohseni Ejeï. El a adăugat că Statele Unite nu au „obținut nimic” din război.
Impactul economic și criza energetică
Pe fondul conflictului, prețul petrolului Brent a depășit joi pentru scurt timp pragul de 126 de dolari, un maxim înregistrat de la începutul anului 2022, dar a scăzut vineri la aproximativ 112 dolari. Conflictul a provocat mii de morți, în principal în Iran și Liban, iar repercusiunile sale continuă să zguduie economia globală. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, a declarat că „lumea se confruntă cu cea mai gravă criză energetică din istoria sa”.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, și-a exprimat îngrijorarea față de „strangularea” economiei globale din cauza paralizării strâmtorii Ormuz. Deși armistițiul a adus o oarecare normalitate în viața iranienilor, aceștia se confruntă cu inflație explozivă și șomaj ridicat, dificultăți care afectează accesul lor la bunuri de bază.
„Pentru mulți dintre noi, a devenit dificil să plătim chiria și chiar să cumpărăm alimente”, a mărturisit un tânăr iranian, în timp ce o altă persoană a confirmat că „de la război, totul a devenit de zece ori mai scump”.
Pe frontul libanez, noi atacuri israeliene asupra sudului țării au provocat cel puțin șaptesprezece morți joi, iar ambasada americană la Beirut a solicitat o întâlnire între președintele libanez Joseph Aoun și premierul israelian Benjamin Netanyahu, considerând că Libanul se află „la un moment de cotitură”. Operațiunile desfășurate în Liban de Israel, care luptă împotriva mișcării pro-iraniene Hezbollah, au dus la peste 2.500 de morți și peste un milion de persoane strămutate de la începutul lunii martie.
