Intestinul: Al Doilea Creier – Impactul Microbiomului Asupra Sănătății și Memoriei
Cercetările recente plasează microbiomul intestinal în centrul sănătății umane, arătând că modificările bacteriilor din intestin pot influența direct funcționarea creierului și evoluția memoriei, inclusiv ritmul declinului cognitiv. Intestinul, adesea numit „al doilea creier” al organismului, este din ce în ce mai recunoscut pentru rolul său în sănătatea generală.
Cercetători de la Stanford Medicine și Arc Institute din Palo Alto au investigat de ce unele persoane experimentează declin cognitiv mai devreme decât altele. Christoph Thaiss, doctor în științe și profesor asistent de patologie, a declarat: „Ceea ce am descoperit este că ritmul declinului memoriei nu este predeterminat; el este activ influențat în organism, iar tractul gastrointestinal este un regulator esențial al acestui proces.”
Microbiomul se schimbă odată cu vârsta
Cercetările au arătat că microbiomul intestinal, populația de bacterii din intestin, se modifică odată cu înaintarea în vârstă. La șoarecii mai în vârstă, anumite grupuri de bacterii devin mai frecvente, iar aceste schimbări sunt detectate de celulele imunitare din intestin, declanșând inflamația. Inflamația perturbă comunicarea dintre intestin și creier, îngreunând transmiterea semnalelor către hipocamp, regiunea responsabilă de memorie.
Atunci când cercetătorii au stimulat nervul vag la șoarecii vârstnici, memoria acestora s-a îmbunătățit semnificativ, animalele reușind să recunoască obiecte noi și să navigheze prin labirinturi la fel de bine ca șoarecii mai tineri. Thaiss a adăugat: „Tindem să considerăm declinul memoriei ca un proces care ține exclusiv de creier, dar acest studiu arată că putem îmbunătăți formarea memoriei și activitatea cerebrală prin modificarea compoziției tractului gastrointestinal, un fel de telecomandă pentru creier.”
Identificarea unui intestin „sănătos”
Un alt studiu din 2026, coordonat de Universitatea Cambridge, a identificat un grup anterior necunoscut de bacterii intestinale, numit CAG-170. Aceste microorganisme sunt mai frecvente la persoanele sănătoase și mai rare la cei cu boli cronice. Echipa a analizat peste 11.000 de mostre de microbiom intestinal din 39 de țări, descoperind că multe bacterii intestinale rămân necultivate și insuficient studiate.
Bacteriile CAG-170 sunt stabile în timp și par să susțină alte microorganisme din intestin, producând vitamina B12, ceea ce sugerează un rol important în menținerea unui ecosistem intestinal echilibrat. De asemenea, unele bacterii și compuși, cunoscuți sub numele de metaboliți, ar putea ajuta la detectarea unor boli specifice.
Folosind inteligența artificială și învățarea automată, un studiu recent realizat de Universitatea din Birmingham și University Hospitals Birmingham NHS Foundation Trust a identificat componente ale microbiomului care ar putea contribui la depistarea și tratarea bolilor gastrointestinale, precum cancerul colorectal, cancerul gastric și bolile inflamatorii intestinale.
Aceste studii evidențiază microbiomul ca un regulator-cheie al sănătății, influențând funcții esențiale ale organismului, de la digestie și riscul de boli până la îmbătrânirea și funcționarea creierului.
