Inițiativa „Creat în UE”: Strategiile Comisiei Europene pentru revitalizarea industriei europene în competiția cu China
Comisia Europeană a prezentat miercuri propuneri în favoarea „Made in Europe”, având ca scop reindustrializarea continentului și îmbunătățirea competiției cu China, după ani de negocieri între cei 27 de membri ai Uniunii Europene. Legea „acceleării industriale”, inițiată de vicepreședintele Comisiei Europene, Stéphane Séjourné, se concentrează pe păstrarea și decarbonizarea sectoarelor-cheie, cum ar fi industria automobilului, care se confruntă cu provocări din partea concurenței chineze, pe fondul dificultăților economice și al creșterii costurilor energetice.
„Obiectivul nostru este clar: aducerea industriei la 20% din PIB-ul european până în 2035, de la 14% în prezent,” a declarat Stéphane Séjourné. Aceasta presupune introducerea unei „preferințe europene”, un concept care a fost mult timp tabu în Europa din cauza caracterului său protecționist. Practic, se va solicita întreprinderilor din sectoarele strategice să se aprovizioneze cu un procent de componente critice din Europa, în cazul în care beneficiază de fonduri publice.
„Banii contribuabilului trebuie să fie mai întâi în beneficiul producției europene și locurilor de muncă din Europa,” a explicat Séjourné. Ministerul francez al Economiei a reacționat, afirmând că introducerea preferinței europene în sectoarele industriale strategice reprezintă o ruptură majoră, dar a subliniat că nu este suficient pentru a proteja interesele naționale. Ministrul delegat cu Industria, Sébastien Martin, a cerut consolidarea avantajelor pentru cei care produc în Europa.
Negocierile între statele membre au fost dificile, cu discuții intense despre utilitatea și amploarea măsurilor propuse, ceea ce a condus la numeroase amânări. Totuși, urgența acțiunii a convins chiar și cei mai reticenți, precum Germania și țările nordice, să susțină noua doctrină economică, cu condiția ca aceasta să fie bine direcționată.
Comisia a revizuit ambițiile inițiale în ceea ce privește sectoarele vizate, iar sectorul automobilului va necesita ca 70% dintre componente să fie de proveniență locală pentru ca vehiculele electrice să beneficieze de ajutoare publice. Tehnologiile decarbonate, precum panourile solare și bateriile, sunt de asemenea incluse, iar lucrările publice vor necesita utilizarea de ciment și aluminiu „Made in EU”.
În ciuda așteptărilor, siderurgiștii nu vor fi obligați să folosească oțel european, ci doar oțel cu emisii reduse de carbon. Comisia a fost criticată de acest sector, dar a subliniat că a propus un proiect de susținere fără precedent pentru oțel, care se află în curs de adoptare. Chiar și în chimie, Bruxellesul a promis integrarea acesteia mai târziu în proces.
Comisia a fost de acord cu cererile Berlinului și ale altor capitale de a permite întreprinderilor din anumite țări partenere să beneficieze de aceste măsuri pentru a evita represaliile comerciale și destabilizarea lanțurilor de producție europene, ceea ce ar putea dilua eficiența globală a acestei inițiative. Aproximativ 40 de țări, inclusiv parteneri comerciali majori precum Regatul Unit și Canada, ar putea beneficia de acest tratament favorabil, însă cu condiții stricte.
Proiectul de lege, care necesită adoptarea de către statele membre ale Uniunii Europene și Parlamentul European, va impune obligații referitoare la beneficiile locale, inclusiv locurile de muncă și cercetarea, pentru întreprinderile străine care doresc să investească în sectoare-cheie în UE. Este de așteptat ca aceste măsuri să vizeze în mod clar China, fără a o numi explicit, având în vedere criteriile stabilite.
Bruxellesul intenționează, de asemenea, să faciliteze construcția sau extinderea uzinelor prin simplificarea procedurilor administrative.
