Iranul pe marginea prăpastiei: Teheranul ar putea provoca un conflict, demonstrând o hotărâre periculoasă în fața riscurilor imense
Iranul se teme că își pierde controlul asupra rutelor maritime din Strâmtoarea Ormuz și, în acest context, riscă să reacționeze excesiv prin atacarea din nou a petrolierelor, ceea ce ar putea reaprinde un război de amploare cu Statele Unite, avertizează analiștii. Ambele părți au amenințat recent că vor anula Memorandumul de înțelegere semnat pe 17 iunie, care stabilea un plan pentru negocierile de pace și prelungirea unui armistițiu şubred, în vigoare din aprilie.
Avioanele de luptă americane au intensificat atacurile asupra a zeci de ținte din Iran, în timp ce Teheranul a promis să intensifice atacurile cu drone și rachete împotriva aliaților SUA din Golful Persic. Memorandumul de înțelegere, vag formulat și alcătuit din 14 puncte, stipula redeschiderea Strâmtorii Ormuz pentru transportul comercial în schimbul unor ajutoare economice necesare Iranului. Totuși, puține progrese s-au înregistrat în această direcție.
Vali Nasr, analist veteran specializat în Iran, afirmă că, din perspectiva Teheranului, SUA depun eforturi concertate pentru a prelua controlul asupra strâmtorii, slăbind astfel poziția Iranului în regiune. Pe măsură ce termenul de 60 de zile al acordului se apropia de sfârșit, Iranul devenea frustrat de faptul că Marina SUA încuraja traficul maritim să folosească o rută sudică, contrar cerințelor iraniene de a se înregistra la nou-înființata autoritate de tranzit din Ormuz.
Recent, traficul maritim a scăzut la aproximativ o treime din nivelul dinainte de război, cu peste 100 de nave pe zi. În plus, Statele Unite căutau să încheie o pace separată între Liban și Israel, care să includă dezarmarea Hezbollahului, principala forță proxy a Iranului. De asemenea, discuțiile privind ajutoarele financiare s-au restrâns semnificativ.
În mijlocul ceremoniilor funerare dedicate liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, ucis în războiul din februarie, Iranul a decis să atace, subliniind o reînnoire a confruntării. Proiectilele iraniene au lovit trei petroliere care tranzitau strâmtoarea, deși Iranul nu și-a asumat responsabilitatea. Percepția că a învins Statele Unite și Israelul în conflictul recent a contribuit la acest nou val de agresivitate.
Suzanne Maloney, cercetătoare principală la Brookings Institution, observă că Iranul se simte în siguranță după ce a rezistat asaltului din partea SUA și Israelului. Atacurile coincideau cu ceremonii funerare, sugerând un triumfalism din partea regimului iranian. Iranul intenționează să impună un nou control strict asupra strâmtorii, în ciuda sancțiunilor reimpuse de SUA.
Majid Shakeri, economist iranian, a declarat că veniturile sunt subordonate controlului, afirmând că Iranul este pregătit să devină martir pentru a-și menține controlul asupra strâmtorii. Ambele părți recurg adesea la retorică virulentă și amenințări, folosind războiul ca formă de negociere. Donald Trump nu a exclus ideea de a relua negocierile, dar a lansat atacuri verbale împotriva liderilor iranieni, sugerând că SUA vor lovi Iranul mai puternic.
Joel Rayburn, cercetător principal la Institutul Hudson, a avertizat că Iranul riscă să interpreteze greșit intențiile președintelui Trump, așa cum a făcut de multe ori în trecut. Iranul are o tradiție de a întreprinde acțiuni provocatoare, cum ar fi atacurile asupra petrolierelor, pentru a se prezenta ca partea vătămată. De exemplu, după Revoluția Islamică din 1979, Iranul a ținut ostatici angajații Ambasadei americane timp de 444 de zile. În 1982, Iranul a refuzat un armistițiu în războiul Iran-Irak, ceea ce a dus la șase ani suplimentari de lupte brutale.
