Impactul crizei politice asupra economiei
Criza politică riscă să împingă România într-o spirală economică periculoasă, avertizează profesorul de economie Cristian Păun. Instabilitatea politică ar putea duce rapid la creșterea cursului valutar și la majorarea dobânzilor. Declarațiile au loc într-un moment în care piața valutară reacționează deja la tensiunile politice, iar moneda europeană a depășit pragul de 5,10 lei. Recordul istoric rămâne cel din 8 mai, când Banca Națională a României a cotat euro la 5,12 lei.
„Cursul va sări lejer către 5,3–5,4 lei, iar dacă ajungem în categoria junk, poate trece fără probleme de 6–7 lei”, a declarat economistul într-o intervenție recentă. Instabilitatea politică din România ar putea avea efecte imediate asupra economiei, în special asupra costurilor de finanțare și a cursului valutar, explică Păun. România depinde puternic de finanțarea externă, având un deficit bugetar mare, iar jumătate din datoria publică este externă.
Păun subliniază că o criză politică pe fondul unui context economic global tensionat poate duce rapid la creșterea dobânzilor. „Creditorii se vor uita foarte circumspect la tine și îți vor crește dobânda. Probabil că va crește dobânda imediat, un punct procentual, va crește și dobânda pe piața internă. Ceea ce înseamnă că automat cetățenii vor plăti rate mai mari”, a explicat acesta.
ROBOR și IRCC ar putea crește imediat
Economistul avertizează că efectele nu se vor opri la nivelul finanțării statului, ci vor ajunge direct la populație: „Da, instantaneu. Va crește și ROBOR sau IRCC, pentru că statul se finanțează foarte mult și de pe piața internă”. Presiunea asupra cursului valutar ar putea crește rapid dacă statul va fi nevoit să cumpere valută pentru plata datoriilor externe. „Statul, pentru a-și plăti ratele externe, va veni, va emite lei și va cumpăra valută de aici. Asta va duce automat la o creștere de curs de schimb”, a adăugat Păun.
Acesta estimează că, într-un asemenea context, deprecierea leului ar putea fi mult mai accentuată: „Eu cred că va sări lejer cursul de schimb către 5,3–5,4 lei doar dintr-o astfel de criză, mai ales dacă ea se va prelungi fără o soluție viabilă la orizont”.
Riscurile unei crize economice
Păun subliniază că există o probabilitate foarte mare ca România să fie trecută în categoria junk. „Suntem la buza prăpastiei și avem perspectivă negativă de la toate agențiile de rating. O trecere în junk va însemna instantaneu o retragere de pe piața românească undeva pe la 40–50 de miliarde de euro, care va aduce încă o presiune suplimentară pe cursul de schimb”, a explicat economistul.
Pe termen lung, pierderea credibilității ar putea afecta investițiile. „Odată ce-ți pierzi credibilitatea, investitorii nu se vor mai uita atât de bine la tine. Și așa avem o problemă cu investitorii străini și cu investitorii locali”, a adăugat Păun. Lipsa predictibilității politice este considerată unul dintre cele mai mari riscuri în acest moment.
În comparație cu Bulgaria, care a avut alegeri fără efecte majore asupra economiei, Păun afirmă că România are un context diferit. „Bulgaria este în euro și are consiliu monetar. Bulgaria nu putea tipări monedă pentru prostiile politicienilor. Are un alt tip de sistem economic. Bulgarii nu erau într-o situație de deficit excesiv cum suntem noi”, a spus economistul.
Risc de criză economică similară cu 2009
Păun avertizează că există riscul unei crize economice comparabile cu cea din 2009, însă cu efecte mai severe. „Riscul este foarte mare, pentru că acum avem datorie publică aproape de 60% din PIB și deficite mult mai mari ca valoare absolută. Este nevoie de politicieni curajoși, care să fie puși pe muncă și să facă ceea ce și-au asumat, pentru că altfel riscăm să împingem România într-un haos economic greu de controlat”, a concluzionat Păun.
Deficitul bugetar al României pentru 2025 a ajuns la 7,65%, iar Fondul Monetar Internațional estimează pentru acest an o creștere economică modestă, de doar 0,7%. Un euro mai scump va însemna automat prețuri mai mari la energie, la produsele importate și rate mai mari la creditele în moneda europeană.
