Horaţiu Potra va continua să înfrunte arestul
Horaţiu Potra rămâne în arest preventiv, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a respins, miercuri, contestaţia la decizia Curţii de Apel Bucureşti privind măsura preventivă, în dosarul în care este inculpat pentru acţiuni împotriva ordinii constituţionale. Judecătorii au considerat contestaţia ca fiind nefondată.
„Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de inculpatul Potra Horaţiu împotriva încheierii din 27 aprilie 2026 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală, în dosarul nr.6008/2/2025/a3. Obligă contestatorul – inculpat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat”, se menţionează în decizia luată de ICCJ, care este definitivă.
Pe 27 aprilie, Curtea de Apel Bucureşti a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive dispuse faţă de Horaţiu Potra, menţinând măsura arestării preventive până la o nouă verificare, dar nu mai mult de 30 de zile.
Horaţiu Potra a fost prins în Dubai în septembrie 2025 și a fost de acord să fie adus în ţară, ceea ce a accelerat procedurile de extrădare, având în vedere că nu există acord de extrădare cu Emiratele Arabe. El a fost adus în ţară pe 20 noiembrie 2025, împreună cu fiul şi nepotul său.
Potra a fost trimis în judecată alături de fostul candidat la Preşedinţie Călin Georgescu şi de alţi 20 de inculpaţi acuzaţi că ar fi comis infracţiuni grave pentru destabilizarea României. Procurorii au reţinut că, în contextul hotărârii CCR din 6 decembrie 2024, prin care au fost anulate alegerile prezidenţiale din România, în dimineaţa de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu s-a întâlnit, în condiţii de clandestinitate, cu mercenarul Horaţiu Potra.
Anchetatorii susţin că Potra acţiona în zone de conflict internaţional, desfăşurând acţiuni de recrutare şi instruire paramilitară, sprijinind pe Georgescu atât în timpul campaniei electorale, cât şi anterior, pentru pregătirea acesteia. La întâlnirea de la Ciolpani, Georgescu şi Potra au discutat un plan conform căruia mercenarul şi persoane din anturajul său, cu pregătire militară, urmau să desfăşoare „acţiuni violente cu caracter subversiv”, pentru a deturna manifestaţiile paşnice de la vremea respectivă.
Procurorii au precizat că strategia urmărea schimbarea ordinii constituţionale prin manipularea emoţiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială. Aceştia au menţionat că acţiunile lui Georgescu au întărit „rezoluţia infracţională” a lui Potra.
Potra a coagulat un grup paramilitar de 21 de persoane, stabilind să se deplaseze cu şapte maşini spre Bucureşti pentru a declanşa proteste faţă de autorităţile statului, ce urmau să fie deturnate în „acţiuni violente” pentru a susţine politica revizionistă a lui Călin Georgescu.
În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, poliţiştii au efectuat filtre în zonele Baloteşti-Săftica, Măneşti şi Corneşti, oprind maşinile în care au găsit cuţite, pistoale, materiale pirotehnice cu potenţial de a provoca pagube imense, răni grave şi deces. Concluzia procurorilor este că acţiunile inculpaţilor au pus în pericol securitatea naţională, afectând ordinea constituţională și valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condiţiile legii.
