Elveția solicită UBS să adauge 26 de miliarde de dolari la fondurile sale de capital
Guvernul elvețian a propus reguli mai stricte pentru banca UBS, ca urmare a preluării Credit Suisse, cerând acesteia să dețină un capital de bază mai mare cu 26 de miliarde de dolari, confirmând temerile legate de noile reglementări. Propunerea cheie, pe care UBS ar avea șase până la opt ani să o implementeze după adoptarea legii, obligă banca să capitalizeze integral subsidiarele sale din străinătate.
Măsura era așteptată de analiști, parlamentari și executivi din industrie. Acțiunile UBS, care au stagnat în raport cu alte bănci europene din cauza incertitudinilor, au urcat vineri după anunț cu până la 7%, marcând cea mai bună zi de tranzacționare de la mai 2024. Totuși, UBS a catalogat cerința de capital suplimentar drept ”extremă” și contrară standardelor internaționale.
Guvernul elvețian a subliniat că noile cerințe vor permite UBS să reducă cu 8 miliarde de dolari deținerile de obligațiuni Additional Tier 1 (AT1). În prezent, banca trebuie să capitalizeze doar 60% din subsidiarele sale din străinătate și poate folosi parțial datorii AT1 pentru a îndeplini cerințele de capital.
Directorii UBS au avertizat că această povară suplimentară de capital va pune banca din Zurich în dezavantaj față de rivali și va submina competitivitatea Elveției ca centru financiar. Prăbușirea Credit Suisse în 2023 a generat un șoc major, determinând-o pe ministrul de Finanțe Karin Keller-Sutter și alți oficiali să promită reguli mai stricte, menite să protejeze contribuabilii și să prevină o altă criză.
Keller-Sutter a declarat la conferința de presă: ”Aceste măsuri sunt esențiale pentru stabilitatea sectorului financiar și, implicit, pentru protejarea economiei și a contribuabililor.” Ea a adăugat că, în funcție de reacția UBS, cerințele de capital ar putea fi reduse semnificativ.
O anchetă parlamentară din 2023 a subliniat că, după ce UBS a cumpărat Credit Suisse pentru 3 miliarde de franci elvețieni (3,65 miliarde dolari), bilanțul său a depășit dimensiunea economiei elvețiene, recomandând ca guvernul să țină cont de subsidiarele străine. Consiliul federal va prezenta proiectele de lege pentru consultări cu părțile interesate în a doua jumătate a anului 2025. Legea finală, care va necesita aprobarea parlamentului, nu va intra în vigoare înainte de 2028, dar măsuri separate – ordonanțe guvernamentale – ar putea fi aplicate încă de la începutul lui 2027.
Guvernul a spus că perioada de tranziție de șase până la opt ani este potrivită pentru ca UBS să îndeplinească noile cerințe de capitalizare a subsidiarelor din străinătate, ceea ce ar putea însemna termen-limită la jumătatea anilor 2030.
Surse din cadrul UBS au avertizat că noile reguli ar putea face banca vulnerabilă în fața unor posibile preluări. Printre scenariile analizate de UBS se află chiar și mutarea sediului central din Elveția, potrivit surselor. Însă, Keller-Sutter și-a exprimat speranța că banca va rămâne în țară.
