Ecosistemul internațional: România în fața unei crize politice tot mai profunde
România rămâne fără un nou prim-ministru după eşecul liberalului Adrian Veştea de a fi ales de către Parlament, la aproape două luni de la demiterea lui Ilie Bolojan. Eșecul votului de încredere pentru Cabinetul propus de Veştea este de așteptat să adâncească instabilitatea și turbulențele din România, în contextul în care țara se confruntă cu unul dintre cele mai grave deficite bugetare din Uniunea Europeană.
Adrian Veştea, desemnat de președintele Nicuşor Dan pentru a forma noul guvern, avea nevoie de 233 de voturi favorabile din 464, dar a obținut doar 189. O parte dintre aleși, inclusiv cei ai partidului de extremă dreapta AUR, au părăsit sala de şedinţe înaintea începerii votului. După vot, Veştea a declarat: „Am conştiinţa împăcată, mi-am făcut datoria” și a denunțat atitudinea AUR, care are 90 de aleşi. El a subliniat că „47 de zile fără guvern ne costă deja prea mult: fonduri europene, încredere, timp pe care nu-l mai recuperăm.”
Criza politică din România, ţară membră a Uniunii Europene şi a NATO, a început în aprilie, când social-democraţii au părăsit coaliţia formată cu un an în urmă. Situația s-a agravat în urma moţiunii de cenzură din luna următoare. Preşedintele Nicuşor Dan trebuie acum să nominalizeze un alt prim-ministru, care va avea la dispoziţie 10 zile pentru a forma un cabinet și a solicita aprobarea Parlamentului. Conform legislaţiei române, preşedintele poate dizolva Parlamentul și convoca alegeri anticipate dacă doi prim-miniştri desemnaţi nu reuşesc să obţină sprijinul Legislativului în termen de 60 de zile.
Următoarele alegeri parlamentare sunt programate în 2028, iar România nu a organizat niciodată alegeri anticipate. Analiştii se aşteaptă ca Parlamentul să susţină următorul candidat al preşedintelui, având în vedere că Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) conduce sondajele de opinie. Remus Ioan Ştefureac, analist, a avertizat că o a doua respingere a unui guvern propus ar declanşa alegerile anticipate, ceea ce ar fi „o catastrofă pentru ţară, pentru economie, pentru firme şi pentru veniturile oamenilor”.
Într-un discurs adresat parlamentarilor, Veştea a afirmat că România traversează „o perioadă complexă” și că există o „neîncredere între cetăţean şi stat”. El a adăugat că ţara se confruntă cu „provocări economice serioase, tensiuni sociale acumulate de-a lungul anilor, un context internaţional mai instabil și mai riscant decât am cunoscut de multă vreme.” Cabinetul propus de Veştea a fost susţinut de cel mai mare partid din Parlament, Partidul Social-Democrat (PSD), însă propriul său partid a refuzat să-l susţină.
După întâlnirea cu liderul AUR, George Simion, acesta a anunțat că partidul său nu va susţine cabinetul lui Veştea și că deputaţii AUR au părăsit Parlamentul înainte de vot. „De 35 de ani, în România, trădarea este la ordinea zilei”, a spus Simion. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că partidul său probabil nu va susţine un guvern minoritar și a felicitat pe Veştea pentru că „a acceptat să intre în această luptă”.
Cristian Andrei, consultant politic, a subliniat că votul favorizează AUR, demonstrând incapacitatea partidelor principale de a guverna. El a prezis că instabilitatea politică se va prelungi. Preşedintele Dan va trebui acum să desemneze un alt candidat pentru funcţia de prim-ministru, iar dacă acesta nu reuşeşte să formeze un guvern, ar putea declanşa alegeri anticipate.
România se confruntă cu unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE și o inflație galopantă, iar coaliţia de guvernare a făcut din reducerea deficitului bugetar o prioritate.
