Fraudele telefonice constituie 42% din incidentele cibernetice
Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) a raportat că în prima jumătate a anului 2026, 42% din incidentele cibernetice înregistrate sunt înşelătorii telefonice (vishing). Aceste fraude sunt urmate de phishing (14%) și smishing (13%).
În perioada analizată, structurile de investigaţii criminale din cadrul Poliţiei Române au înregistrat aproximativ 15.000 de dosare penale. La sfârşitul lunii iunie, numărul dosarelor rămase în curs de soluţionare a ajuns la aproximativ 72.000, comparativ cu 67.000 la începutul anului 2026.
Mihai Rotariu, manager al Direcţiei Comunicare, Marketing şi Media din cadrul DNSC, a declarat că metodele folosite de atacatori nu sunt neapărat noi, dar tehnologia a evoluat semnificativ, inclusiv prin utilizarea instrumentelor de inteligenţă artificială. De asemenea, atacatorii stăpânesc din ce în ce mai bine tehnici de inginerie socială, prin care conving victimele să ofere date personale, să transmită bani sau să instaleze aplicaţii maliţioase.
Utilizatorii ar trebui să fie atenţi la trei elemente principale în fiecare tentativă de fraudă: emoţia, urgenţa şi solicitarea de date. Iniţiativele de prevenţie, cum ar fi evenimentele organizate de DNSC, ING, Poliţia Română, societatea civilă şi presa din România, sunt esenţiale pentru a combate aceste probleme.
Studiu privind fraudele financiare online pentru persoanele de peste 50 de ani
În cadrul aceluiaşi eveniment, a fost lansat primul studiu naţional dedicat fraudelor financiare online în rândul persoanelor de peste 50 de ani. Rezultatele arată că 60% dintre respondenţi au experimentat cel puţin un tip de fraudă cibernetică, iar doar 37% nu s-au confruntat cu astfel de situaţii. Persoanele în vârstă cunosc, în medie, şapte dintre cele 13 tipuri de fraude analizate.
66% dintre respondenţi sunt familiarizaţi cu mesajele sau apelurile false care par să provină de la bănci (metode de spoofing), în timp ce 63% cunosc despre phishing. Altele includ oferte nerealiste de produse (61%) şi cereri de date personale (61%). Peste jumătate dintre respondenţi sunt conştienţi de cererile de bani primite prin aplicaţii de mesagerie (57%) şi promisiunile financiare nerealiste (56%).
Majoritatea respondenţilor au reacţionat la tentativele de fraudă: 69% au apelat la Poliţie, 47% au blocat contactul fraudulos, iar 36% au verificat informaţiile. Doar 11% au accesat linkurile primite, iar un procent similar a contactat banca pentru verificări.
Recomandările DNSC pentru utilizatori
Specialiştii DNSC recomandă utilizatorilor să nu acceseze linkuri sau ataşamente din surse necunoscute, să nu instaleze aplicaţii la solicitarea unor presupuşi agenţi de investiţii, şi să contacteze banca pentru ajutor. Este important să se verifice autenticitatea site-urilor înainte de a efectua operaţiuni financiare online.
De asemenea, utilizatorii nu ar trebui să se autentifice în aplicaţii de internet banking folosind linkuri primite prin SMS sau email. DNSC sugerează accesarea de surse de încredere pentru a recunoaşte tentativele de fraudă online.
