Impactul crizei politice asupra economiei României
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, atrage atenția că instabilitatea politică se reflectă direct în costurile de finanțare ale României, cu dobânzi de 7,25% la obligațiunile pe 10 ani. „Țara plătește pentru această criză politică”, afirmă Dăianu, subliniind că ajustarea bugetară este abia la jumătate de drum și că România rămâne vulnerabilă dacă deficitul nu va fi redus.
Piețele reacționează la instabilitatea politică
România resimte efectele tensiunilor politice și ale dezechilibrelor bugetare prin creșterea costurilor de finanțare pe piețele internaționale. Nivelul de 7,25% pentru obligațiunile pe 10 ani indică o presiune semnificativă asupra datoriei publice, într-un context în care investitorii privesc cu prudență evoluțiile interne. „Pe scena politică pentru România vedem deja creșterea dobânzilor la care se împrumută statul”, a explicat Dăianu.
Ajustarea deficitului bugetar
Analiza Consiliului Fiscal arată că România a intrat într-un proces de ajustare a deficitului, însă acesta este departe de a fi finalizat. „În 2024 am avut un deficit de peste 9% din PIB. În 2025 se duce spre 7,6–8%, iar pentru 2026 măsurile actuale ar putea aduce deficitul la aproximativ 6,2%. Suntem doar la jumătatea drumului. Dacă rămânem la un deficit de circa 6%, acesta ar fi printre cele mai ridicate din Europa și am avea dificultăți serioase de finanțare”, a precizat Dăianu.
Riscurile economice amplificate de criza politică
Dincolo de cifrele bugetare, Dăianu atrage atenția asupra constrângerilor sociale ale politicilor de ajustare fiscală. El consideră că măsuri precum înghețarea veniturilor nu mai sunt sustenabile politic sau social, ceea ce limitează spațiul de manevră al guvernului. „România trăia prin împrumuturi foarte mari, cu care își finanța și refinanța deficitul. Nu se putea continua. Avertismentele au fost ignorate. Țara plătește pentru această criză politică. Costul împrumuturilor va crește”, a explicat Dăianu.
Nevoia de soluționare rapidă a blocajului politic
Dăianu estimează că este necesară o soluționare rapidă a blocajului politic, într-un orizont de timp scurt, pentru a limita efectele negative. „Ar trebui ca această criză să nu dureze foarte mult. Orizontul nu poate depăși șase săptămâni”, a afirmat acesta.
Problema sustenabilității fiscale după 2026
Privind spre viitor, Dăianu avertizează că adevărata provocare va veni după 2026, când România va trebui să continue consolidarea fiscală într-un ritm mai sustenabil. În acest sens, el subliniază nevoia de reforme structurale în colectarea veniturilor bugetare și combaterea evaziunii fiscale, mai degrabă decât noi majorări de taxe. „Trebuie să colectăm mult mai bine taxe și impozite și să combatem ferm evaziunea fiscală. Altă soluție nu avem”, a spus el.
Analiza Consiliului Fiscal sugerează că România se află într-un punct de tranziție: corecția bugetară a început, dar rămâne incompletă, iar contextul politic riscă să încetinească procesul. În lipsa unei stabilizări rapide și a continuării reformelor, presiunea pe costurile de finanțare și pe echilibrele macroeconomice ar putea rămâne ridicată în anii următori.
