Daniel Dăianu contrazice temerile legate de un „dezastru economic”
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a declarat că este „impropriu” să se vorbească despre un dezastru economic, în urma datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) privind inflația și scăderea economică. Dăianu a subliniat că România plătește „prețul ajustării fiscal-bugetare” și a avertizat că o alternativă pentru reducerea deficitului ar fi fost tăierea veniturilor populației, așa cum s-a întâmplat în trecut.
Referindu-se la situația economică actuală a României, Dăianu a menționat inflația de 10,7% și scăderea economică înregistrată în primul trimestru. El a afirmat că caracterizările negative ale economiei românești provin dintr-o neînțelegere a contextului: „Cei care fac această caracterizare economiei românești nu înțeleg că de fapt avem de-a face cu prețul ajustării fiscal-bugetare”.
Dăianu a explicat că menținerea nivelului de trai al cetățenilor români nu este posibilă în condițiile corectării unui deficit care a depășit 9% din PIB în 2024. El a menționat că, deși deficitul era foarte mare, economia a avut o creștere sub 1% din PIB. „Este prețul pe care trebuie să-l plătim pentru a diminua deficitul bugetar”, a adăugat Dăianu.
În continuare, economistul a discutat despre originea inflației, afirmând că aceasta nu este cauzată în principal de războiul din Orientul Mijlociu, ci și de creșterea impozitelor și liberalizarea tarifelor la electricitate. Dăianu a remarcat că, în trecut, corecțiile fiscale drastice au dus la tăieri de venituri nominale ale cetățenilor, ceea ce a avut ca rezultat o scădere semnificativă a deficitului bugetar.
El a explicat că, pentru a realiza o corecție fiscal-bugetară, este esențial să se ia în considerare creșterile de taxe și impozite, afirmând: „Nu poți să ai o corecție atât de mare și să fie menținute veniturile cetățenilor”. Dăianu a concluzionat că, fără aceste măsuri, inflația ar fi fost semnificativ mai mică, dar acest lucru ar fi necesitat tăieri de cheltuieli bugetare.
