Cum a devenit România lider în facturi mari la energie în Europa?
România se confruntă cu unele dintre cele mai mari facturi la energie din Europa, raportat la puterea de cumpărare, în ciuda resurselor sale abundente de hidroenergie ieftină, energie nucleară stabilă, gaze interne și capacități regenerabile în expansiune. Această situație este descrisă ca fiind rezultatul unui sistem energetic defectuos, care generează costuri suplimentare și profită de instabilitate.
În prezent, România nu doar că are cea mai scumpă energie electrică raportată la puterea de cumpărare, ci și un sistem care a învățat să profite de creșterea prețurilor energiei pe seama populației. Expertul în domeniul energetic susține că România trăiește un paradox economic, având resurse energetice diversificate și ieftine, dar facturi extrem de mari.
Costurile sistemului energetic
Expertul afirmă că, dacă România ar funcționa ca o piață energetică normală, concurențială și bine reglementată, factura finală ar putea fi cu 25% până la 45% mai mică. Din fiecare 100 de lei plătiți la factură, între 25 și 45 de lei reprezintă „costul disfuncției”. Aceasta înseamnă că românii nu plătesc doar energia consumată, ci și instabilitatea sistemului.
Resurse și competiție
România ar trebui teoretic să fie una dintre cele mai competitive piețe energetice din regiune, având hidroenergie cu cost redus, energie nucleară ieftină, gaze naturale interne și regenerabile cu cost marginal aproape zero după amortizare. Cu toate acestea, consumatorii suportă costuri generate de volatilitatea regională, lipsa contractelor stabile și concentrarea pieței.
Critici la adresa intervențiilor statului
Analiza ridică semne de întrebare cu privire la intervențiile statului în piața energetică din România, menționând că acestea sunt frecvente, imprevizibile și contradictorii. Astfel, România nu mai beneficiază de o piață liberă autentică, ci de un sistem hibrid care socializează costurile și privatizează volatilitatea.
Probleme structurale și ineficiențe
Printre problemele majore identificate se numără proiectele întârziate, investițiile amânate, capacitățile insuficiente, interconectările limitate și birocrația excesivă. Această ineficiență a devenit profitabilă pentru anumite grupuri din piață, ceea ce complică reformele necesare. Sistemul a ajuns să câștige bani din propriile blocaje, contrar intereselor generale.
Astfel, România se confruntă cu o situație complexă în sectorul energetic, unde costurile ridicate ale energiei sunt determinate nu doar de resurse, ci și de un sistem care a ajuns să funcționeze în mod ineficient și dezavantajos pentru consumatori.
