Achiziții cu prioritate: UE conturează noi reguli pentru sprijinirea firmelor europene
Noile norme UE privind achizițiile publice au ca scop valorificarea puterii de cumpărare colectivă a blocului comunitar pentru a sprijini companiile europene și a reduce dependența de furnizorii străini, conform unui proiect de document consultat de Reuters.
Măsurile propuse nu constituie o cerință strictă „Buy European”, dar vor permite autorităților din Europa să excludă licitatorii de la marile contracte publice care nu au cel puțin 50% conținut european, favorizând astfel companiile din UE în sectoare strategice. Deși proiectul de document nu menționează explicit numele Chinei, Comisia Europeană a adoptat deja alte politici „Buy European” pentru a reduce dominația Chinei în producția materialelor critice și a atenua deficitul comercial, care a crescut cu 10% în primele patru luni din 2026.
Propunerea, care ar putea suferi modificări înainte de publicare și necesită susținerea celor 27 de state membre UE, va complica procesul de acordare a contractelor, în special în funcție de costuri, pentru a contracara ofertele ieftine ale firmelor chineze, care sunt puternic subvenționate. Comisia Europeană ar putea anunța în septembrie propunerea privind achizițiile publice, inițial programată pentru 1 iulie.
Achizițiile publice reprezintă aproximativ 15% din PIB-ul UE, echivalentul a aproximativ 2.500 miliarde de euro, conform datelor referitoare la PIB-ul UE în 2025. Acest lucru face ca achizițiile publice să fie unul dintre cele mai puternice instrumente de politică economică ale blocului comunitar, esențiale în fața concurenței internaționale intense și a vulnerabilităților lanțurilor de aprovizionare.
Documentul subliniază că „modul în care cumpărătorii publici cheltuiesc bani devine o problemă de importanță strategică”. Noua propunere va întări rolul de securitate al achizițiilor publice, permițând autorităților să evalueze riscurile de interferență străină în funcție de structura acționariatului, controlul sau structura financiară a licitatorului.
De asemenea, cumpărătorii vor trebui să țină cont de legile din țări terțe care ar putea impune dezvăluiri de informații sensibile sau ar putea interfera cu performanța contractului. Contractele vor fi acordate pe baza „celui mai bun raport preț-calitate”, cu criteriul calității având o pondere de cel puțin 30% din scorul total și de cel puțin 50% pentru contractele care implică un număr mare de angajați.
În plus, autoritățile vor fi încurajate și, în unele cazuri, vor fi obligate să își fundamenteze deciziile de atribuire a contractelor pe riscurile legate de infrastructura critică, securitatea cibernetică, perturbările lanțurilor de aprovizionare, dependențele strategice și influența externă.
Noile norme vor implementa un sistem digital de achiziții la nivelul UE, inclusiv autentificarea pentru afacerile electronice, reglementări de interoperabilitate pentru platformele de achiziții, precum și spații de date la nivel național și al blocului comunitar, având ca scop îmbunătățirea transparenței, supervizării și accesului transfrontalier la contracte.
