NATO, la o răscruce decisivă pentru încrederea sa
NATO se confruntă în această săptămână cu o încercare crucială pentru credibilitatea și viabilitatea sa pe termen lung, în contextul în care liderii se reunesc în Turcia, iar noile obiective europene privind cheltuielile de apărare sunt supuse unei atenții fără precedent din partea Casei Albe. Summitul din această săptămână, care începe marți, va analiza dacă Europa poate transforma bugetele mai mari în putere militară suficient de repede pentru a menține interesul președintelui american Donald Trump, pregătindu-se în același timp pentru un viitor în care Washingtonul va juca un rol mai redus în securitatea continentului.
Summitul de anul trecut de la Haga a fost considerat un moment decisiv, după ce aliații s-au angajat să aloce 5% din PIB pentru apărare până în 2035, dintre care 3,5% pentru necesitățile esențiale de apărare și 1,5% pentru necesitățile mai largi de securitate. Se preconizează însă că reuniunea de anul acesta de la Ankara va muta dezbaterea de la angajamente la punerea în practică. Printre aspectele abordate se numără achizițiile publice, capacitatea industrială, sprijinul acordat Ucrainei și arhitectura politică a ceea ce administrația Trump a denumit „NATO 3.0”.
„Acesta este, într-adevăr, summitul NATO în cadrul căruia Alianța trece de la împărțirea sarcinilor la transferul sarcinilor”, a declarat Ulrike Franke, cercetătoare principală în domeniul politicilor la Consiliul European pentru Relații Externe. Summitul are loc, de asemenea, într-un moment în care NATO se confruntă cu presiuni pentru a-și menține sprijinul acordat Ucrainei și pentru a se adapta la un câmp de luptă modelat de evoluțiile tehnologice rapide în domeniul dronelor, al sistemelor de apărare aeriană și al capacității industriale.
Cinci întrebări esențiale pentru liderii NATO
1. Poate NATO să mențină angajamentul SUA în timp ce transferă mai multe responsabilități către Europa?
Guvernele europene au acceptat, în mare măsură, că trebuie să cheltuie mai mult, să producă mai mult și să-și asume o responsabilitate mai mare pentru propria lor securitate, ca urmare a presiunilor exercitate de Casa Albă. Însă NATO s-a structurat în jurul puterii Statelor Unite timp de 77 de ani, ceea ce face ca această problemă să fie la fel de mult una politică cât și una militară. Dacă Washingtonul își reduce implicarea, chiar fără a se retrage complet, Europa se va confrunta cu o problemă și mai dificilă în organizarea apărării sale fără ca SUA să mai ocupe un rol central.
2. Va aduce avântul din domeniul apărării din Europa la producerea de arme – sau doar la bugete mai mari?
Eforturile NATO de a stimula cheltuielile au schimbat deja dinamica sectorului apărării din Europa. Polonia, statele baltice și țările nordice au acționat cel mai rapid, ceea ce reflectă proximitatea lor față de Rusia. Industria europeană a apărării rămâne fragmentată, limitată de lanțurile de aprovizionare și birocrație, iar achizițiile comune ar putea reduce costurile și îmbunătăți interoperabilitatea, însă guvernele continuă să caute contracte și venituri interne.
3. Pot aliații să sprijine Ucraina pe măsură ce războiul evoluează?
Se preconizează că Ucraina va ocupa un loc central la Ankara, discutându-se despre sprijinul militar pe termen lung și lecțiile învățate de NATO din conflict. Kievul a intensificat atacurile cu drone și rachete asupra teritoriului Rusiei, demonstrând progresele înregistrate în dezvoltarea capacităților proprii de atac. NATO trebuie să recunoască Ucraina nu doar ca pe un beneficiar al ajutoarelor, ci și ca o sursă de inovație militară.
4. Poate NATO să evite fracturile politice pe măsură ce alianța evoluează?
Summitul are loc după luni de tensiuni între Washington și aliații europeni, inclusiv din cauza frustrării lui Trump față de sprijinul considerat insuficient din partea Europei. Unitatea europeană va fi esențială în cazul în care liderul de la Casa Albă va viza anumite țări în legătură cu cheltuielile, însă percepțiile asupra amenințărilor variază foarte mult de la o țară la alta în Europa.
5. Ce urmărește Turcia prin găzduirea summitului?
Turcia va profita de acest summit pentru a aduce în discuție propriile probleme de securitate și industria de apărare. Un summit de succes ar putea demonstra rolul central al Turciei în NATO și ar putea consolida argumentele Ankarei pentru accesul la achizițiile din domeniul apărării, pe fondul creșterii cheltuielilor militare europene. Turcia ar putea, de asemenea, să se teamă că va fi exclusă din viitoarele contracte și proiecte comune, având în vedere că face parte din NATO, dar nu și din UE.
