Puterea americană: Impactul armamentului din Statele Unite asupra militarilor europeni
Creșterea bugetului pentru apărare la 5% din PIB pentru fiecare membru NATO este considerată o victorie semnificativă, având în vedere cerințele anterioare ale lui Donald Trump pentru o contribuție mai mare a Europei în ceea ce privește înarmarea. Armatele europene depind în mare măsură de echipamentele militare produse în SUA, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea Europei de a deveni independentă din punct de vedere militar, în contextul în care încrederea în Washington continuă să scadă.
Aproape jumătate (46%) din avioanele de luptă ale forțelor aeriene europene provin din SUA, iar majoritatea sistemelor de apărare antirachetă utilizate în Europa sunt americane. De asemenea, armele americane reprezintă aproape 25% din stocurile de tancuri, blindate și sisteme de artilerie din Europa. Această dependență a devenit evidentă după suspendarea temporară a ajutorului militar și a cooperării în domeniul informațiilor cu Ucraina, anunțată de Trump, care a avertizat că viitoarele avioane de luptă achiziționate din SUA ar putea fi inferioare celor folosite de armata americană.
În ciuda eforturilor de a crește producția autohtonă de armament, țările europene continuă să se bazeze pe echipamentele militare americane pentru a acoperi lacune critice în apărarea Europei. Dezvoltarea unui avion de luptă comparabil cu F-35 necesită o investiție inițială considerabilă, ceea ce este greu de realizat pentru o singură țară europeană.
În ultimii cinci ani, Uniunea Europeană, Marea Britanie, Norvegia și Elveția au achiziționat peste 15.000 de rachete, 2.400 de blindate și 340 de avioane militare din SUA, depășind cu mult achizițiile între statele europene. În unele cazuri, țările membre UE au cumpărat mai multe arme din Israel sau Coreea de Sud decât de la vecinii lor europeni. Din cele patru națiuni europene cele mai puternice, doar Franța a achiziționat mai multe arme din Europa decât din SUA.
Din 2020, țările din UE, Marea Britanie și Norvegia au cumpărat în total 26.036 de rachete din alte state, cu mai puțin de 10% dintre acestea provenind din acorduri între state europene. Acest model se regăsește și în cazul altor tipuri de armament, precum blindatele sau avioanele militare. Problemele sunt amplificate de faptul că armele americane sunt printre cele mai avansate din Europa, precum avionul de luptă F-35.
Cu toate că există alternative europene, acestea nu se compară cu F-35, conform afirmațiilor lui Camille Grand, cercetător la Consiliul European pentru Relații Externe. În timp ce puține țări europene utilizează avioanele Eurofighter Typhoon și Rafale, cel puțin 38 de avioane F-35 au fost livrate în Europa în 2024 unor țări precum Belgia, Danemarca, Italia, Norvegia, Olanda, Polonia și Marea Britanie.
Programul de dezvoltare a avioanelor F-35 a fost considerat „extrem de scump”. Guntram Wolff, de la institutul de cercetare Bruegel, a subliniat că investiția inițială necesară pentru un astfel de avion este foarte dificil de realizat de către o singură țară europeană. Europa tinde să producă echipamente militare bazate pe tehnologii mai vechi, pe care industriile de armament locale le pot fabrica mai ușor.
Polonia, de exemplu, a achiziționat un număr semnificativ de tancuri după invazia Rusiei în Ucraina, dar s-a bazat mai mult pe țări din afara Europei, precum SUA și Coreea de Sud. „Polonia va avea în curând mai multe tancuri decât armatele Franței, Marii Britanii și Germaniei la un loc”, a afirmat Grand.
Cererea mare pentru armele produse în SUA a dus la timpi de așteptare extinși. Grand a explicat că, în cazul armelor complexe, așteptarea este inevitabilă, concurând nu doar cu alți clienți europeni, ci și cu clienți americani și alte națiuni din Orientul Mijlociu și Asia.
Comisia Europeană a anunțat o schemă de împrumut de 150 de miliarde de dolari pentru a încuraja achiziționarea de arme din UE și alte state aliate, în afară de SUA. O investigație a identificat 69 de livrări de arme de producție străină în România între 2015 și 2024. Anul trecut, România a primit 18 lansatoare HIMARS și 384 de rachete ghidate de înaltă precizie GMLRS din SUA, 12 avioane F-16 din Norvegia și 12 drone Bayraktar TB-2 din Turcia, printre altele.
