Strategia de rezervă a Republicii Moldova: Unirea cu România, în fața provocărilor europene!
Un proiect de lege care propune unificarea României și a Moldovei a fost aprobat săptămâna aceasta de Camera Deputaților. Deși la prima vedere pare o evoluție politică semnificativă, în realitate, acesta nu a avansat datorită unui sprijin activ, ci ca urmare a unei particularități procedurale. Comentatorii români se așteaptă ca inițiativa să fie respinsă în Senat. Analistul politic Cristian Pîrvulescu a subliniat că „o astfel de inițiativă nu are șanse reale să fie adoptată de camera superioară” și are mai degrabă un caracter simbolic decât legislativ.
Acest proiect de lege a readus în prim-plan planul B al Moldovei pentru integrarea în Europa. Calea oficială a Republicii Moldova către Uniunea Europeană este aderarea ca stat independent, un proces care a început să avanseze după ani de blocaj din cauza vetoului Ungariei. Planul B neoficial, menționat de președinta Maia Sandu, sugerează că Moldova ar putea ajunge mai repede în Uniunea Europeană dacă s-ar alătura României.
Deși proiectul nu reprezintă un pas concret în direcția atingerii acestui obiectiv, el ridică întrebarea: ce se va întâmpla dacă calea oficială a Moldovei către Europa va deveni prea lentă? Partidul care a inițiat acest proiect de lege este S.O.S. România, condus de Diana Șoșoacă, o europarlamentară cu orientare pro-rusă, despre care se află în curs o anchetă penală pentru promovarea ideologiei legionare fasciste.
Mulți susținători ai unirii s-au distanțat de acest proiect, inclusiv președintele Nicușor Dan, care a afirmat că reunificarea ar trebui să fie rezultatul unei alegeri democratice a moldovenilor. Republica Moldova și România împărtășesc aceeași limbă și o istorie complexă, Basarabia fiind parte a Principatului Moldovei până în 1812, când a fost anexată de Imperiul Rus.
Independența Moldovei a fost obținută în 1991, iar în martie 2023, Parlamentul Moldovei a declarat oficial limba română ca limbă oficială. Dezbaterea privind reunificarea a fost reluată în urma unor declarații ale Maiei Sandu, care ar vota „da” într-un referendum pentru unire. Viceprim-ministrul Eugen Osmochescu a menționat că unirea ar fi „Planul B” doar dacă aderarea Moldovei la UE nu va fi realizată până în 2028.
În România, aproximativ 70% din populație susține unirea, în timp ce în Moldova sprijinul scade la aproximativ 40%. Obstacolul juridic este semnificativ, întrucât orice modificare a suveranității Moldovei trebuie aprobată de o majoritate a alegătorilor înregistrați. Aproximativ 850.000 dintre cei 2,4 milioane de cetățeni ai Moldovei dețin deja pașapoarte românești, ceea ce le oferă acces la multe beneficii ale UE fără a fi necesară o uniune formală.
Un alt obstacol major este Transnistria, o regiune separatistă pro-rusă, care are o prezență militară rusă și care ar putea complica procesul decizional al UE și NATO. Găgăuzia, o regiune autonomă pro-rusă, ar putea, de asemenea, să se opună unificării. Rusia preferă ca Transnistria să rămână o pârghie de influență în Moldova, fără a o anexa oficial.
Uniunea Europeană a deschis recent primul cluster de negociere oficial cu Moldova, dar întârzierea procesului de aderare ar putea revitaliza Planul B. În acest context, ideea unei uniuni cu România ar putea reveni în discuție, pe măsură ce Moldova caută soluții pentru a accelera integrarea în Europa.
