Spania își reformulează atitudinea față de relația cu China
Spania își retrage sprijinul acordat unei inițiative conduse de Franța care viza consolidarea măsurilor de protecție comercială ale Uniunii Europene (UE) împotriva Chinei, a declarat joi ministrul economiei și comerțului, Carlos Cuerpo, la Berlin. El a precizat că „în această etapă, nu a existat un sprijin politic concret pentru niciun document informal”.
Declarațiile ministrului marchează o schimbare a poziției pe care se credea că o adoptă Madridul în ceea ce privește măsurile comerciale mai stricte îndreptate împotriva Beijingului. Vinerea trecută, Spania a semnat un document de poziție francez, alături de alte mari economii, care solicita Uniunii să-și întărească măsurile de protecție comercială, să utilizeze mai intens capacitățile de investigare și, eventual, să creeze un nou instrument pentru combaterea denaturărilor pieței.
Cu toate acestea, la scurt timp după semnare, Madridul a început să insiste că documentul, semnat și de Italia, Țările de Jos și Lituania, a fost discutat doar la nivel tehnic. Spania este adesea considerată unul dintre statele membre ale UE cele mai favorabile Chinei, prim-ministrul Pedro Sanchez având patru vizite la Beijing în ultimii patru ani. De asemenea, țara se numără printre cele mai receptive la investițiile chineze, în special în sectoarele panourilor solare și al industriei auto.
Noua poziție a Madridului intervine înaintea unei dezbateri importante în rândul comisarilor europeni, care vizează reevaluarea relațiilor UE cu China și propunerea de măsuri pentru protejarea industriilor europene, aflate sub presiune din cauza unui aflux de exporturi chineze extrem de competitive. Cuerpo a făcut apel la o colaborare mai strânsă cu Beijingul, afirmând: „Înțelegem că UE trebuie să-și intensifice eforturile, iar asta înseamnă că trebuie să purtăm discuții, de la egal la egal, pe picior de egalitate cu China și SUA”.
Schimbarea rapidă de poziție a Madridului evidențiază complexitatea adoptării unei atitudini comune față de China în cadrul UE. Franța, Belgia, Țările de Jos și Lituania au susținut în general o atitudine mai fermă, în timp ce țările cu relații mai strânse cu China, precum Republica Cehă, Germania și Slovacia, se arată reticente în a adopta o abordare mai conflictuală. Cuerpo a adăugat: „Trebuie să încercăm, prin acest dialog, să reducem dezechilibrele bilaterale în domeniul comerțului și să colaborăm cu China și cu companiile sale în ceea ce privește agenda noastră completă de securitate economică și atragerea investițiilor chineze”.
