Primăriile își recâștigă locul în sistemul național de salarizare
După aproape un deceniu în care administrațiile locale și-au stabilit singure salariile, noua lege a salarizării readuce primăriile și consiliile județene în sistemul național unitar de salarizare. Reforma propusă de Guvern elimină unul dintre cele mai controversate efecte ale Legii 153/2017 și reintroduce o ierarhie clară între localități, în funcție de numărul de locuitori și complexitatea activității administrative.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că măsura corectează o decizie adoptată în urmă cu opt ani, când administrația locală a fost scoasă din grila unică de salarizare, primind libertatea de a-și stabili propriile salarii. „A existat o decizie politică în 2017, cu care nu am fost de acord. Legea 153 a consacrat faptul că administrația locală a ieșit din grilă, urmând ca salariile să fie plafonate la salariul viceprimarului sau al vicepreședintelui de consiliu județean. Acum readucem această grilă împreună”, a afirmat Pîslaru.
Noul sistem de salarizare
Noua lege introduce un sistem bazat pe principiile ierarhizării, echității și transparenței salariale. Salariile vor fi raportate la coeficienți de salarizare stabiliți la nivel național, iar diferențele dintre localități vor fi determinate în principal de mărimea unității administrativ-teritoriale. Localitățile sunt împărțite în patru categorii distincte:
- municipii și orașe cu peste 200.000 de locuitori,
- localități între 50.001 și 200.000 de locuitori,
- localități între 10.001 și 50.000 de locuitori,
- localități cu mai puțin de 10.000 de locuitori.
Nivelul salariilor va fi raportat la această clasificare, ceea ce înseamnă că dimensiunea localității devine din nou principalul criteriu de diferențiere salarială.
Impactul reformei asupra salariilor
Analiza impactului pentru funcția etalon de Consilier grad superior cu studii superioare arată că efectele reformei nu sunt uniforme. Deși salariile de bază cresc aproape peste tot, veniturile brute totale scad în multe cazuri, ca urmare a plafonării sporurilor și primelor. În municipiile și orașele cu peste 200.000 de locuitori, salariul de bază crește cu doar 1%, de la 9.009 lei la 9.102 lei, însă venitul brut lunar median scade cu 11%, de la 12.694 lei în 2026 la 11.334 lei în 2027.
Pentru localitățile cu o populație între 50.001 și 200.000 de locuitori, noua grilă aduce cea mai favorabilă evoluție: salariul de bază crește cu 10%, de la o mediană de 7.833 lei la 8.610 lei, iar venitul brut lunar median urcă cu 2%, de la 10.507 lei la 10.721 lei. În orașele mici și comunele mari, salariul de bază crește cu 10%, de la 7.142 lei la 7.831 lei, dar venitul brut median scade ușor, de la 10.113 lei la 9.978 lei.
În cazul comunelor cu mai puțin de 10.000 de locuitori, salariul de bază crește cu 10%, de la 6.663 lei la 7.298 lei, însă venitul brut lunar median scade cu 4%, de la 9.963 lei la 9.542 lei. Astfel, majorarea salariului de bază nu reușește să compenseze integral reducerea veniturilor suplimentare pentru multe primării din mediul rural.
Obiectivele reformei salariale
Guvernul susține că principalul obiectiv al reformei este eliminarea anomaliilor salariale create în ultimii ani, când funcționari din localități mici puteau înregistra venituri comparabile sau chiar mai mari decât angajați din municipii mari ori din administrația centrală. Prin revenirea la o grilă națională, Guvernul urmărește restabilirea unei ierarhii salariale coerente și predictibile în întregul sector public.
Pentru a evita reducerile bruște de venituri, proiectul introduce un mecanism de protecție numit „diferență salarială tranzitorie”, care va fi acordată anumitor categorii de angajați aflați în sistem la momentul intrării în vigoare a noii legi. Anul 2027 va marca cea mai amplă reorganizare a salarizării din administrația locală de la adoptarea Legii 153/2017, readucând primăriile și consiliile județene în grila națională de salarizare.
