Românii și provocările țării
Conform unui sondaj realizat de INSCOP, românii consideră că principala problemă a țării este corupția, fiind menționată de 27,8% dintre respondenți. De asemenea, 48,2% dintre cei intervievați consideră că majorarea salariilor și pensiilor ar trebui să fie prioritară în următoarele 6 luni, în timp ce 33,7% indică reducerea taxelor ca o măsură importantă.
Principalele probleme ale României
Când sunt întrebați despre principala problemă a țării, respondenții menționează următoarele aspecte:
- Corupția – 27,8%
- Lipsa locurilor de muncă bine plătite – 14,9%
- Instabilitatea politică – 13,4%
- Inflația și costul vieții – 10,7%
- Deficitul bugetar și datoria publică – 8,1%
- Starea sistemului de educație – 6,6%
- Starea sistemului de sănătate – 5%
- Războiul și contextul internațional – 4,4%
- Altceva – 2,6%
- Nu știu sau nu răspund – 2,4%
Votanții PNL, USR și AUR, bărbații, persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani, locuitorii din București și din urbanul mare menționează corupția drept principală problemă într-o proporție mai ridicată decât media. În schimb, votanții PSD, locuitorii din urbanul mic și persoanele cu vârste între 45 și 59 de ani indică lipsa locurilor de muncă bine plătite ca o problemă mai importantă.
Prioritățile pentru următoarele 6 luni
În ceea ce privește prioritățile pentru următoarele 6 luni, respondenții consideră că:
- Creșterea salariilor și pensiilor – 48,2%
- Reducerea taxelor – 33,7%
- Atragerea fondurilor europene – 26,1%
- Reducerea cheltuielilor statului – 25,8%
- Combaterea evaziunii fiscale – 22,7%
- Stabilitatea politică și acordul între partide – 16,4%
- Reforma administrației publice – 15%
- Creșterea investițiilor publice – 14,2%
- Organizarea de alegeri anticipate – 9,1%
- Altă prioritate – 3,5%
- Nu știu sau nu răspund – 2,1%
Votanții PSD și AUR, femeile, persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din urbanul mic și din mediul rural menționează creșterea salariilor și pensiilor ca măsură prioritară. Votanții PNL și USR, persoanele cu educație superioară, locuitorii din Capitală și din urbanul mare, precum și angajații din sectorul public, subliniază atragerea fondurilor europene ca o măsură importantă.
Analiza rezultatelor
Studiul indică o concentrare a anxietății publice pe teme legate de insecuritatea sistemică. Coexistența temei corupției cu presiunea pentru creșteri de salarii și pensii sugerează un electorat care este simultan moralizator și dependent de protecția economică a statului, favorizând discursurile populiste ce promit atât „curăţenie”, cât și redistribuire rapidă. Clivajele între votanții partidelor sugerează existența unor „Românii” socio-culturale distincte, unele orientate spre eficiență administrativă și integrare europeană, altele centrate pe securitate economică imediată și neîncredere față de elitele instituționale.
Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026, prin interviuri telefonice, având un eșantion de 1100 de persoane reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu o marjă de eroare de ± 3% și un grad de încredere de 95%.
