Trei aeronave înarmate cu rachete au pătruns în spațiul aerian al Estoniei, având ca destinație Tallinn
Acţiunea provocatoare a aviaţiei ruse în Estonia a fost mult mai gravă decât s-a comunicat oficial la început. Cele trei bombardiere MiG-31 ar fi putut ameninţa capitala estonă Tallin, în cazul în care NATO nu ar fi intervenit. Aceasta a fost raportată de media ucraineană, citând portalul Defense One, specializat în probleme militare.
Intrarea avioanelor ruseşti în Estonia, pe 19 septembrie, a fost mai profundă decât au lăsat să se înţeleagă autorităţile locale. Cele trei MiG-31 au pătruns mai mult de 10 kilometri în interiorul teritoriului estonian, îndreptându-se aparent spre capitala ţării, Tallin. Colonelul NATO, Gaetano Farina, comandantul forţei operative care monitorizează spaţiul aerian baltic, a subliniat gravitatea incidentului într-un interviu pentru Defense One.
Colonelul Gaetano Farina, comandantul Escadrilei 32 aeriene a Italiei, a declarat că incidentul a fost mai grav decât o interceptare similară din luna august. Bombardierele ruseşti au dat impresia că se îndreaptă spre Tallin cu intenţii necunoscute. Deși avioanele MiG nu transportau bombe, erau înarmate cu rachete aer-aer, ceea ce a influenţat decizia forţelor NATO de a nu deschide focul.
Autorităţile estone au afirmat că bombardierele au intrat în Estonia dinspre mare, rămânând în spaţiul aerian cel mult 12 minute. Colonelul Farina a comentat că desfăşurarea lucrurilor a decurs într-o ordine obişnuită, menţionând că există antrenamente frecvente în această zonă. De asemenea, a remarcat că piloţii ruşi păreau imperturbabili, chiar salutând piloţii italieni din cabina de pilotaj.
Intruziunea a generat îngrijorări extinse, depăşind graniţele ţărilor baltice. Ministrul de externe al Estoniei a calificat această mişcare drept „scandalosă” în cadrul unei declaraţii la Naţiunile Unite. În plus, oficiali din Polonia, Republica Cehă şi preşedintele SUA au declarat că forţele armate ale NATO ar trebui să doboare avioanele ruseşti care încalcă spaţiul aerian al ţărilor din blocul nord-atlantic. Ministerul apărării din Estonia a menţionat că ar putea acţiona în funcţie de ameninţare.
În urma unei consultări de urgenţă în cadrul NATO, guvernul italian a acceptat să prelungească desfăşurarea bateriei antiaeriene SAMP/T până în primăvara anului viitor, când este programată retragerea italiană din baza aeriană Amari. Radarul acestui sistem mobil poate localiza aeronave inamice la o distanţă de peste 200 de mile marine, având capacitatea de a le ataca până la 93 de mile distanţă cu două lansatoare mobile de rachete, fiecare având câte patru rachete Aster 30.
