UE examinează restricționarea donării de spermă pentru a preveni riscurile de incest neintenționat
Suedia și Belgia propun discutarea introducerii unei limite la nivelul Uniunii Europene privind numărul de copii concepuți de la un singur donator de spermă, având ca scop prevenirea incestului involuntar și trauma psihologică a generațiilor viitoare. Nașterile prin donatori sunt în creștere în Europa, pe fondul scăderii ratei fertilității și al accesului extins la reproducerea asistată, inclusiv pentru cuplurile de același sex și femeile singure.
În prezent, majoritatea țărilor din UE impun limite naționale privind numărul de copii care pot fi concepuți de la un singur donator, variind de la unul în Cipru la 10 în Franța, Grecia, Italia și Polonia. Totuși, nu există nicio limită pentru donațiile transfrontaliere, ceea ce sporește riscul problemelor de sănătate legate de un singur donator și impactul psihologic asupra copiilor care află că au zeci sau chiar sute de frați vitregi.
Suedia, susținută de Belgia, va aduce această problemă în discuție în fața miniștrilor UE, având în vedere că o limită ar reduce riscurile de boli ereditare și ar împiedica formarea de cupluri între frați vitregi. „Nu vrem ca frații vitregi genetici să… întemeieze familii”, a declarat Carolina Östgren, cercetătoare la Consiliul Național Suedez pentru Etică Medicală.
Consiliul de etică din Suedia a început analiza acestei probleme în 2023, după ce un articol din Dagens Nyheter a relatat că clinicile suedeze vând spermă donată în străinătate, ceea ce poate duce la situații în care un donator să devină tată a peste 50 de copii. În Suedia, un donator poate face donații pentru maximum șase cupluri, dar nu există restricții pentru numărul de copii concepuți în alte țări.
Afaceri în plină expansiune, riscuri crescânde
Unele criobănci, care oferă spermă și ovule, impun limite voluntare pentru numărul maxim de familii sau copii pe donator. De exemplu, o clinică de fertilitate din Suedia avea o limită voluntară de 25 de familii pe donator, dar mulți părinți nu erau conștienți că copiii lor ar putea avea până la 50 de frați vitregi. Un caz recent a implicat un donator cu o genă rară care provoacă cancer, a cărui spermă a fost utilizată pentru conceperea a cel puțin 67 de copii, dintre care 10 au fost diagnosticați cu cancer.
Un purtător de cuvânt al European Sperm Bank a menționat că donatorii sunt supuși unor controale medicale amănunțite, dar aceste screeninguri nu ar fi detectat mutația genică TP53 care provoacă cancer. „Nu poți fi niciodată 100% sigur că ai detectat totul”, a spus Peter Reeslev, șeful Fertility Consultancy din Danemarca, adăugând că un registru centralizat ar putea sprijini limitarea numărului de descendenți ai donatorilor.
Atenție la limită!
Băncile de criogenare avertizează că limitele prea stricte ar putea reduce oferta deja insuficientă de donatori. European Sperm Bank a afirmat că doar 3-5% dintre bărbații care încep procesul de selecție sunt aprobați, și că impunerea unor limite prea scăzute ar putea crește costurile de screening și timpii de așteptare. Costul unei fiolete de spermă de unică folosință variază între 700 și 1.100 de euro.
Specialiștii în etică contestă argumentele financiare. „Nu poți spune că este mai ieftin și că de aceea ar trebui să o facem”, a subliniat Östgren. Impactul psihologic al descoperirii că ai zeci de frați vitregi în întreaga lume este considerat semnificativ, iar consultantul Reeslev a afirmat că „a sosit momentul pentru o limitare a donatorilor de spermă la nivel european”.
În unele țări, identitatea donatorului este păstrată secretă, cu excepția cazului în care copilul suferă de afecțiuni grave, iar alte țări permit copiilor să afle identitatea donatorului la o anumită vârstă. Belgia dorește să elimine opțiunea anonimatului și să sprijine crearea unui registru central european al donatorilor.
Argumente în favoarea unei acțiuni la nivelul UE
În martie, Suedia, împreună cu consiliile de etică din Norvegia, Finlanda și Danemarca, a publicat un raport comun cerând UE să discute problemele legate de donațiile internaționale. Aceste discuții sunt un pas important pentru armonizarea numărului maxim de familii pe donator și crearea unui registru central al donatorilor la nivelul UE, ceea ce ar asigura trasabilitatea pe termen lung.
Noua reglementare a UE privind substanțele de origine umană, care va intra în vigoare în 2027, nu introduce însă o limită pentru numărul de familii și un registru central al donatorilor. Östgren consideră că o decizie a UE ar reprezenta un prim pas spre elaborarea unor orientări la nivel mondial, având în vedere că spermă este exportată în întreaga lume.
