Zece instituții financiare de top sancționate cu 710 milioane de euro pentru influențarea frauduloasă a ROBOR
Consiliul Concurenţei a sancţionat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro) pentru coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Băncile au la dispoziţie o perioadă de 60 de zile de la primirea motivării deciziei de sancţionare pentru a prezenta planuri de măsuri prin care vor elimina practicile anticoncurenţiale. Aceste planuri vor fi aprobate de către Consiliul Concurenţei.
Decizia autorităţii de concurenţă poate fi atacată la Curtea de Apel în termen de 30 de zile de la comunicarea motivării. „Consiliul Concurenţei a sancţionat 10 bănci cu amenzi pentru încălcarea normelor de concurenţă, respectiv legea concurenţei şi Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
Amenzile au fost aplicate astfel:
- Banca Comercială Română SA – 577,36 milioane lei;
- BRD-Groupe Societe Generale SA – 412,47 milioane lei;
- Banca Transilvania S.A. – 875,74 milioane lei;
- Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA) – 85,03 milioane lei;
- ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala Bucureşti – 405,91 milioane lei;
- Raiffeisen Bank România SA – 442,49 milioane lei;
- Exim Banca Românească SA – 96,49 milioane lei;
- CEC Bank SA – 332,98 milioane lei;
- UniCredit Bank SA – 431,03 milioane lei;
- Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA – 28,1 milioane lei;
- Libra Internet Bank SA – 45,86 milioane lei.
În urma investigaţiei, autoritatea a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR şi-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informaţii confidenţiale şi strategice, în special referitoare la preţ, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing. „Concret, în cadrul procedurii de fixing, când cotaţiile ferme ar trebui să fie independente, băncile şi-au coordonat comportamentul în funcţie de cotaţiile concurenţilor. Independenţa cotaţiilor din perioada de fixing este importantă, cu atât mai mult în cazul maturităţilor pentru care volumul tranzacţiilor efective este redus”, a explicat autoritatea de concurenţă.
Un nivel crescut al acestui indice poate fi favorabil creditorilor, dar afectează în mod direct consumatorii şi ceilalţi debitori ale căror contracte sunt raportate la ROBOR. Confidenţialitatea cotaţiilor ferme din perioada de fixing este prevăzută atât de regulile de concurenţă, cât şi de reglementările naţionale şi europene sectoriale.
„Avem un ansamblu de probe care trebuie analizate coroborat. Problema apare însă în cazul cotaţiilor ferme transmise în perioada de fixing, care trebuie să rămână confidenţiale, aspect esenţial în cazul maturităţilor unde volumul tranzacţiilor efective este redus. Variaţii de dimensiunea unei fracţiuni de procent pot genera sume substanţiale”, a adăugat Bogdan Chirițoiu.
Atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi al Statelor Unite ale Americii, autorităţile de concurenţă au aplicat amenzi pentru practici similare. Reglementările naţionale privind stabilirea ratei de referinţă ROBOR au fost îmbunătăţite ca reacţie la problemele identificate în aceste cazuri.
Deciziile Consiliului Concurenţei sunt executorii, iar amenzile aplicate reprezintă venituri la bugetul de stat. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) pune în aplicare decizia de sancţionare a autorităţii de concurenţă şi execută amenzile.
