Washingtonul își exprimă dorința de a stopa expansiunea NATO, însă Ucraina rămâne fermă
Statele Unite intenționează să „prevină realitatea” extinderii NATO, marcând pentru prima dată când un stat membru solicită încetarea expansiunii Alianței. Politica a fost prezentată într-un document privind strategia de securitate națională, publicat recent de administrația președintelui Donald Trump. Această declarație strategică, formulată în termeni duri, a atacat și Europa, acuzând guvernele europene, fără a le numi, că au „așteptări nerealiste” în ceea ce privește războiul din Ucraina, în timp ce „calcă în picioare principiile de bază ale democrației pentru a suprima opoziția”.
Documentul evidențiază prioritățile Washingtonului pentru următorii patru ani. Secțiunea dedicată Europei include o frază care rupe tradiția decadelor de sprijin bipartizan al SUA pentru politica „ușilor deschise” a Articolului 10 al NATO, afirmând că politica americană față de Europa ar trebui să acorde prioritate „încetării percepției, dar și prevenirii realității unei NATO ca alianță în continuă expansiune”. Nicio strategie anterioară a SUA nu a folosit un astfel de limbaj, ceea ce sugerează o schimbare semnificativă în abordarea Washingtonului față de Alianță.
Schimbarea survine în contextul în care războiul din Ucraina intră într-o nouă iarnă de lupte. Kievul a insistat pentru aderarea sa la NATO încă de la invazia pe scară largă a Rusiei în 2022, argumentând că numai garanțiile oferite prin aderare pot descuraja Moscova. Liderii NATO au afirmat în repetate rânduri că Ucraina „va deveni membru”, dar au evitat să stabilească o dată.
În secțiunea dedicată emisferei occidentale, documentul declară că Statele Unite „vor reafirma și vor aplica Doctrina Monroe”, o politică din secolul al XIX-lea care se opunea noii colonizări europene sau interferenței în America, promițând în același timp neimplicarea SUA în conflictele și politica europeană. Această nouă abordare este numită „Corolarul Trump la Doctrina Monroe”, punând accentul pe împiedicarea rivalilor din afara emisferei să-și poziționeze forțele sau alte capacități amenințătoare în regiune.
Strategia menționează, de asemenea, declinul civilizației ca fiind cea mai mare problemă a Europei, afirmând că aceasta eclipsează „cheltuielile militare insuficiente și stagnarea economică”. Documentul exercită presiuni asupra Uniunii Europene, acuzând-o că subminează „libertatea politică și suveranitatea”, „cenzurează libertatea de exprimare și suprimă opoziția politică” și „transformă continentul și creează conflicte” prin politica sa de migrație.
Ucraina a respins apelul Washingtonului de a opri extinderea NATO. Ambasadorul Ucrainei în Polonia, Vasyl Bodnar, a declarat că drumul Kievului către aderarea la NATO rămâne nenegociabil, subliniind: „Aderarea Ucrainei la NATO este un obiectiv cheie al politicii noastre externe. Este prevăzută în Constituția noastră și nimeni nu ne poate abate de la acest drum.”
Bodnar a respins orice idee că Rusia ar trebui să influențeze traiectoria Ucrainei, afirmând: „Nici Vladimir Putin, nici Rusia nu au nimic de-a face cu aderarea Ucrainei la NATO”. El a cerut un semnal puternic că Ucraina va fi, așa cum a fost la summitul de la București, un viitor membru NATO, subliniind că acest lucru ar trebui dovedit prin fapte concrete. Summitul de la București din 2008 a confirmat că Ucraina și Georgia vor adera în cele din urmă la NATO, dar nu a oferit un calendar.
