Incidentul dronei rusești în Galați
Pe măsură ce al cincilea an al războiului din Ucraina se apropie, națiunea asediată câștigă treptat avantajul. Această dinamică îl face pe președintele rus Vladimir Putin mai imprevizibil și mai periculos, sporind argumentele în favoarea susținerii Kievului.
Vineri, o dronă care se bănuiește a fi rusească a intrat în spațiul aerian NATO și s-a prăbușit într-un bloc de apartamente din Galați, România, provocând un incendiu și rănind două persoane. Se estimează că drona a făcut parte dintr-o salvă de 232 de drone trimise de Rusia spre Ucraina în primele ore ale nopții, marcând a 28-a oară când dronele rusești au încălcat spațiul aerian românesc de la începutul atacurilor asupra porturilor ucrainene de peste Dunăre.
Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a avertizat europenii că astfel de incidente vor deveni „noua normalitate”. El a declarat că cetățenii statelor membre UE, ca populație a țărilor beligerante, nu vor putea dormi liniștiți.
Acest tip de declarație este un semn de slăbiciune. Serviciile de informații britanice estimează că aproape o jumătate de milion de soldați ruși au fost uciși în lupte din 2022, iar un oficial a afirmat că Putin „dă înapoi pe câmpul de luptă”. Forțele rusești au suferit o pierdere netă de teritoriu în aprilie, pentru prima dată din 2024, conform Institutului pentru Studiul Războiului. În același timp, dronele și rachetele ucrainene au început să lovească ținte din Rusia, inclusiv în Moscova, în această lună.
Se pare că Putin nu deține toate atuurile, iar comportamentul său devine din ce în ce mai disperat. Recent, dictatorul a semnat o lege care permite desfășurarea armatei ruse în străinătate pentru a „proteja” cetățenii ruși care se confruntă cu urmărirea penală de către instanțele străine. Această mișcare, deghizată ca o reacție împotriva „rusofobiei” occidentale, urmărește, în realitate, confiscarea flotei fantomă a Rusiei, formată din petroliere care eludează sancțiunile, ceea ce ar putea teoretic să declanșeze o intervenție militară rusă.
În plus, în mijlocul lunii mai, sisteme de urmărire open-source au surprins cel puțin patru sateliți militari ruși consumând cantități neobișnuite de combustibil pentru a ajunge în același plan orbital cu un satelit radar comercial care a oferit imagini de țintire Ucrainei. Deși intențiile Rusiei rămân neclare, aceasta a avertizat că sateliții comerciali occidentali care sprijină Ucraina sunt „ținte legitime pentru represalii”.
Acest comportament nu este caracteristic unui lider încrezător și pare a fi o bravadă menită să intimideze. Președintele Donald Trump, care se mândrește cu abilitatea de a identifica și profita de slăbiciunile omologilor săi internaționali, nu își gestionează bine relația cu Putin. Recent, un emisar al Pentagonului a comunicat oficialilor NATO de la Bruxelles că Statele Unite intenționează să reducă drastic forțele angajate în alianță în caz de criză, iar SUA vor prioritiza aliații care acționează cel mai rapid pentru a umple golurile, ceea ce a fost perceput de unii ca o amenințare.
Europa a făcut progrese, dar are mult de parcurs. Timpul în care un Putin încolțit lansa drone pe teritoriul NATO și amenința sateliții occidentali este un moment inadecvat pentru a negocia împărțirea sarcinilor. Este mai bine să se caute modalități de a presa Rusia să pună capăt războiului său neprovocat și devastator. Indiferent de intențiile Washingtonului, Kremlinul va interpreta un angajament american în scădere ca o slăbire a alianței, ceea ce ar putea duce la un comportament și mai imprudent din partea lui Putin.
