Viziunea profesorului Mircea Duțu: Necesitatea unei strategii legale naționale pentru inteligența artificială
Ascensiunea rapidă a tehnologiilor de inteligență artificială (IA) și implicațiile lor pentru societate ridică numeroase probleme care necesită o reacție juridică adecvată. Cadrul legal existent nu oferă răspunsuri suficiente și eficiente, ceea ce impune adaptarea acestuia la specificul domeniului și dezvoltări suplimentare în conformitate cu reglementările europene și internaționale. Obiectivele reglementării includ: consolidarea statutului României în contextul european al dezvoltării IA, asigurarea protecției drepturilor fundamentale, întărirea încrederii populației în IA și utilizările sale benefice.
Aceste dezvoltări se încadrează în guvernanța inteligenței artificiale, care reprezintă un ansamblu de cadre normative, juridice și instituționale menite să reglementeze dezvoltarea și impactul tehnologiilor IA. Dinamicile rapide ale aplicațiilor IA fac dificilă predictibilitatea efectelor lor strategice, politice, sociale, economice și etice, ceea ce necesită elaborarea unei strategii naționale bine fundamentate, conectată la realitățile interne și contextul european și mondial.
Dimensiunea juridică a acestei strategii devine esențială, având ca scop asigurarea unei IA reglementate, responsabile și de încredere. Este necesară o analiză competentă a legislației existente în raport cu exigențele IA, precum și acțiuni în plan național pentru transpunerea AI Act și altor reglementări europene. Se impune dezvoltarea unui cadru juridic complex, structurat la nivel național, în strânsă corelație cu modelul reglementar european, inclusiv cu Regulamentul (UE) 2024/1689 și Convenția-cadru a Consiliului Europei privind IA.
O strategie națională privind IA „născută moartă”
Strategia națională în domeniul inteligenței artificiale 2024–2027 (SN-IA), aprobată prin H.G. nr. 832 din 11 iulie 2024, a fost realizată într-un context în care multe dintre avansurile în domeniu erau deja depășite. Procedurile de elaborare nu au ținut pasul cu dinamica rapidă a reglementărilor la nivel european. Documentul a ratat reperele esențiale ale cadrului juridic european, inclusiv prin raportare la AI Act și Convenția-cadru, rămânând ancorat în perspectivele unor documente orientative de acum cinci ani, devenite irelevante.
În plus, perioada de implementare a SN-IA se impune a fi legată de etapele importante de punere în aplicare a AI Act. De asemenea, dinamica contextului mondial a inclus AI Act în categoria actelor legislative supuse simplificării, ceea ce necesită ajustări în reacția națională. Summitul de la Paris din februarie 2025 a adus o restructurare radicală a strategiei europene în domeniu, cu implicații pentru statele membre.
Reglementarea IA în România
Inteligența artificială s-a dezvoltat rapid, iar aplicațiile sale au crescut exponențial. După lansarea IA generative în noiembrie 2022, interesul publicului pentru problematica IA a crescut. Tehnologia oferă oportunități semnificative pentru România, dar aduce și provocări juridice, în special în materie de transparență și trasabilitate a deciziilor bazate pe IA.
Deși România este parte a UE și a altor structuri internaționale, nu dispune în prezent de o legislație specifică și transversală privind IA, ceea ce ridică probleme asupra regimului juridic aferent. Este esențial să se analizeze capacitatea cadrului juridic existent de a face față provocărilor tehnologico-societale și să se evalueze nevoile de dezvoltare și completare a acestuia.
Premise europene
Elaborarea unei noi strategii naționale este necesară și în contextul evoluțiilor din UE. Conform Raportului Draghi din 9 septembrie 2024, peste 80% din tehnologiile digitale cheie ale Uniunii Europene provin din afară, ceea ce subliniază necesitatea ca UE să joace un rol de prim plan în domeniul inteligenței artificiale. Liderii europeni au evidențiat importanța investitiilor în infrastructuri și formarea talentelor pentru a asigura un cadru reglementar fondat pe valori de încredere și securitate.
Inițiativa „EuroStack” și Planul de acțiune continental privind IA, lansat la 9 aprilie 2025, vizează consolidarea Europei ca lider mondial în domeniul IA. Aceste inițiative includ propuneri pentru o reglementare mai simplificată și pentru instituirea unui ghișeu centralizat pentru respectarea regulamentului privind IA.
Concluzii
Este evident că reglementarea juridică trebuie să țină cont de concurența economică și să evite fragmentările ce afectează dezvoltarea economică. Europa poate adopta o abordare unică, adaptată specificului său, care poate constitui un avantaj competitiv în fața dereglementării americane și a supra-reglementării chineze. Elaborarea unei strategii naționale coerente și eficiente în domeniul IA este crucială pentru a răspunde provocărilor actuale și viitoare.
