Vizita Regelui Danemarcei în Groenlanda, în contextul tensiunilor generate de Trump
Regele Danemarcei Frederik al X-lea a început miercuri o vizită oficială de trei zile în Groenlanda, în contextul tensiunilor generate de declarațiile lui Donald Trump privind preluarea controlului asupra insulei arctice. Deplasarea suveranului la Nuuk este interpretată drept un semnal de susținere față de teritoriul autonom danez, aflat recent în centrul unei dispute diplomatice cu Washingtonul.
Regele, în vârstă de 57 de ani, a salutat făcând cu mâna zecilor de groenlandezi care au venit să-l întâmpine la aeroport, unde îl aştepta prim-ministrul groenlandez Jens-Frederik Nielsen. Această vizită are loc în contextul în care Groenlanda s-a aflat recent în centrul unor tensiuni diplomatice cu Washingtonul, Donald Trump afirmând că doreşte să preia controlul asupra imensei insule arctice, spre nemulţumirea cancelariilor europene.
Anunţând venirea sa în Groenlanda la sfârşitul lunii ianuarie, regele Danemarcei s-a declarat „profund solidar” cu groenlandezii tulburaţi de dorinţa lui Donald Trump de a avea acest teritoriu autonom danez. „Din presă, se poate vedea şi simţi că oamenii au fost foarte îngrijoraţi (…), este clar că acest lucru ne preocupă pe amândoi”, a spus regele, referindu-se şi la soţia sa, regina Mary.
Suveranul, al cărui rol este mai ales simbolic, vizitează miercuri liceul din capitala Groenlandei, compania de pescuit Royal Greenland, sediul Comandamentului Arctic, urmând să-şi încheie ziua cu o cafea la centrul cultural. Joi, el se va deplasa la Maniitsoq, la aproximativ 150 km nord de Nuuk, unde se va întâlni cu antreprenori locali. Vineri va fi la Kangerlussuaq, mai la nord, pentru a vizita centrul de antrenament arctic al trupelor daneze.
În ciuda unui trecut colonial dificil al Danemarcei în acest teritoriu autonom, monarhia se bucură de mult timp de o mare popularitate în Groenlanda. Pasionat de activităţi în aer liber, Frederik a participat în 2000 la o expediţie de patru luni pe o distanţă de 3.500 de kilometri, cu schiurile, prin Groenlanda, în cadrul patrulei de elită Sirius a marinei daneze.
Washingtonul afirmă în mod regulat că este indispensabil controlul Groenlandei pentru securitatea Statelor Unite şi acuză Danemarca şi europenii că nu protejează suficient această zonă strategică în faţa ambiţiilor Rusiei şi Chinei. Donald Trump a renunţat însă la ameninţările sale după semnarea unui acord-cadru cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, menit să consolideze influenţa americană şi să deschidă calea către negocieri între Danemarca, Groenlanda şi Statele Unite.
În martie 2025, vicepreşedintele american JD Vance a criticat violent presupusa inacţiune a Danemarcei în Groenlanda. „Nu trebuie să existe nicio îndoială cu privire la dragostea mea pentru Groenlanda, iar legătura mea cu poporul groenlandez este intactă”, a reacţionat atunci regele Frederik al X-lea într-o rară declaraţie politică. Aceste tensiuni au generat una dintre cele mai grave crize din istoria Alianţei Nord-Atlantice de la înfiinţarea ei, în 1949.
