Viktor Orbán ripostează la acuzațiile lui Victor Iușcenko privind demnitatea sa
O dispută diplomatică a izbucnit recent, după ce o scrisoare deschisă a fostului președinte ucrainean Victor Iușcenko a provocat un răspuns dur din partea Budapestei. Prim-ministrul ungar Viktor Orbán a reacționat la scrisoarea lui Iușcenko, îndemnându-l pe actualul președinte ucrainean să nu șantajeze Ungaria și să nu amenințe liderii acesteia.
„Spuneți-i președintelui dumneavoastră că terorismul de stat, prin care a aruncat în aer conducta de gaz germană Nord Stream, nu va funcționa împotriva Ungariei”, a declarat Orbán. El a subliniat că, la începutul războiului, Ungaria a primit cu bucurie refugiații ucraineni, oferindu-le azil și deschizând școli cu predare în limba ucraineană, în timp ce Ucraina refuză același lucru pentru maghiarii din Transcarpatia.
„Țara împotriva căreia luptați astăzi nu este dușmanul Ungariei sau al poporului maghiar, și nu avem nicio intenție să schimbăm acest lucru”, a adăugat premierul. „Vrem în continuare să rămânem prietenii dumneavoastră, dar nu vom lua parte la războiul dumneavoastră. Prin urmare, vă rog să acceptați faptul că nu vom trimite bani, arme sau soldați pentru războiul dumneavoastră.”
Scrisoarea lui Iușcenko
În scrisoarea sa, Iușcenko a exprimat îngrijorarea cu privire la acțiunile lui Orbán, întrebându-se: „Unde a dispărut acel Viktor?” El a subliniat că Ungaria, care a fost martoră la construirea unei societăți libere, ar trebui să se alinieze valorilor de libertate și demnitate, în contextul în care Ucraina „sângerează astăzi pentru aceleași valori”.
Iușcenko a subliniat că politica nu se rezumă doar la cifre sau profituri, ci este, în primul rând, despre valori. „Când alegi partea agresorului, trădezi nu doar Ucraina – trădezi memoria propriului tău popor, care știe ce înseamnă tancurile sovietice pe străzile Budapestei”, a scris Iușcenko.
Contextul istoric
Victor Iușcenko a fost al treilea președinte al Ucrainei între 2005 și 2010 și a fost figura centrală a Revoluției Portocalii, care a avut loc la sfârșitul anului 2004. Această mișcare a fost o reacție împotriva fraudei electorale și a influenței rusești. În urma contestării rezultatelor alegerilor din 2004, Iușcenko a devenit simbolul mișcării pro-europene, câștigând alegerile după anularea rezultatelor inițiale. De asemenea, a fost victima unei tentative de asasinat prin otrăvire, incident care a fost legat de serviciile secrete rusești.
Ca președinte, Iușcenko a promovat o agendă pro-occidentală, militând pentru integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană și NATO, și a subliniat importanța recunoașterii internaționale a Holodomorului ca genocid.
