Viktor Orban își folosește scandalul „Spionaj la UE” pentru a întări narațiunea că Ungaria este sub asediu
Ancheta UE privind potențiale acțiuni de spionaj ale Budapestei la Bruxelles ar putea afecta imaginea lui Orban în Europa, dar în Ungaria, acesta a exploatat rapid scandalul pentru a-și consolida narațiunea conform căreia țara se află sub asediu. Scandalul de spionaj a izbucnit când site-ul de investigații maghiar Direct36 a raportat că, în perioada 2015-2017, ofițeri ai serviciilor secrete maghiare au încercat să recruteze personal al UE, dându-se drept diplomați. Comisia Europeană a deschis o anchetă internă, iar Oliver Varhelyi, fostul ambasador al Ungariei la UE și actualul comisar european pentru sănătate și bunăstarea animalelor, a declarat că nu știe nimic despre acest lucru.
Această negare nu l-a convins pe Péter Magyar, fost diplomat devenit lider al opoziției, care l-a acuzat pe Varhelyi că „nu spune tot adevărul”. Răspunsul guvernului a venit prin János Lázár, ministru senior al Fidesz, care a respins rapoartele, afirmând: „Dacă serviciile secrete maghiare s-ar fi dus la Bruxelles, i-aș onora, nu i-aș mustra.”
Presa pro-guvernamentală loială Fidesz a prezentat ancheta ca pe un alt atac politic din partea „birocraților de la Bruxelles” care încearcă să pedepsească Ungaria pentru că își apără suveranitatea. Orbán a folosit scandalul de spionaj pentru a vorbi despre suveranitate, iar terenul pentru această poveste era deja pregătit. De la revenirea la putere în 2010, Fidesz a trecut prin diferite valuri de „super-răufăcători” care amenințau Ungaria: migranții în 2015, George Soros câțiva ani mai târziu, iar acum Bruxelles și Kiev ca o singură axă ostilă.
Orbán îi descrie pe aceștia ca fiind outsideri care încearcă să tragă Ungaria în război și să o pedepsească pentru că rămâne neutră. „Consultarea națională” VOKS 2025, un chestionar public realizat de guvern, a arătat că 95% dintre respondenți au respins aderarea Ucrainei la UE, un rezultat afișat pe panouri publicitare sub sloganul „Nu vom fi trași în război.” Televiziunea de stat a difuzat în buclă imagini cu raidurile aeriene din Odesa și Mariupol, alături de hărți ale frontierei de est a Ungariei, transmitând mesajul că războiul înseamnă haos, iar numai Orbán îl poate ține la distanță.
Orbán a insistat asupra acestei idei într-un interviu din octombrie, acuzând liderii europeni că „l-au instigat pe Zelenski” și susținând că „dacă Europa ar fi urmat exemplul lui Trump, pacea ar fi fost deja instaurată.” Eryk Uszkiewicz a scris că, din 2022, pentru prima dată, un stat străin – Ucraina – a devenit inamicul central în comunicarea politică maghiară. Narațiunile din mass-media Fidesz se estompează acum, înghețarea fondurilor UE, lobby-ul Kievului pentru arme și presiunile pentru aderarea la UE, iar ancheta privind spionajul fac parte din aceeași campanie de presiune externă.
În sondaje, 62% dintre alegătorii Fidesz consideră că UE „acționează împotriva intereselor Ungariei”, iar doar 18% văd blocul ca pe un aliat. Aceasta dovedește că baza electorală a lui Orbán crede că el apără Ungaria ca fiind „izolată, dar dreaptă”, un bastion suveran într-o lume ostilă. Lupta lui Orbán cu Bruxellesul nu este nouă, dar a atins un alt nivel, Ungaria fiind angajată în dispute cu Comisia Europeană privind fondurile înghețate, reformele statului de drept și libertatea presei.
Orban a învățat că confruntarea constantă îi menține baza mobilizată și adversarii reactivi. Cu cât provoacă mai multe conflicte cu Bruxelles, cu atât poate să se prezinte mai mult ca singurul apărător al Ungariei. În afara Europei, Orbán a construit o rețea de validare care susține narațiunea sa despre o națiune suverană asediată, primind laude de la Donald Trump și Vladimir Putin.
Aceste evenimente se regăsesc acum în campania pentru 2026. Partidul Tisza, condus de Péter Magyar, conduce în majoritatea sondajelor, iar poziția sa pro-UE, dar anti-război, a fost etichetată de mass-media Fidesz drept „omul Bruxelles-ului”. Noul Oficiu pentru Protecția Suveranității al guvernului investighează deja „influența străină” în campania lui Magyar.
În concluzie, mesajul din mass-media Fidesz este clar: ancheta UE, fondurile înghețate și războiul din Ucraina sunt dovezi că Ungaria este asediată, iar doar Orbán poate menține linia. Totuși, povestea asediului nu mai extinde sprijinul, ci doar îl întărește pentru cei fideli, în timp ce tinerii alegători și moderații din mediul urban rămân neimpresionați de geopolitică, având alte priorități precum inflația și chiriile.
