Unde sunt ascunse miliardele „înghețate” ale Iranului?
Acordul dintre Washington și Teheran, care urmează să fie semnat, ar putea aduce „pace și securitate pentru toți cei din regiune”, conform liderilor din G7, care se declară pregătiți să contribuie la implementarea acestuia. SUA afirmă că, la momentul semnării memorandumului, nu au fost efectuate plăți, că nu au fost dezghețate cele 24 de miliarde de dolari din fondurile iraniene înghețate în străinătate și că nu au existat acorduri paralele între Iran și Emirate sau Qatar.
Ceremonia de semnare a memorandumului de înțelegere, deja semnat electronic, este prevăzută pentru vineri în Elveția, însă președintele american Donald Trump a sugerat că aceasta ar putea avea loc chiar joi. Casa Albă a declarat că fondurile vor fi „dezghețate”, iar sancțiunile vor fi ridicate în etape, în funcție de respectarea de către Iran a angajamentelor sale. Totuși, un oficial american a menționat posibilitatea unor „mici gesturi inițiale din partea noastră, desigur, dacă și ei vor arăta mici gesturi de respectare a angajamentelor”.
Iranul începe negocierile cu administrația Trump, având în centrul atenției o problemă economică crucială: deblocarea zecilor de miliarde de dolari care rămân „înghețate” în străinătate și care ar putea susține economia țării. Aceste fonduri provin în principal din veniturile din exportul de petrol iranian, care nu au putut fi transferate în țară din cauza sancțiunilor, în special după retragerea SUA din acordul nuclear internațional în 2018.
Unde se află fondurile iraniene?
Conform estimărilor publicate, activele iraniene „înghețate” sunt distribuite între mai multe țări:
- China: aproximativ 20-50 de miliarde de dolari, reprezentând cea mai mare parte a veniturilor iraniene din sectorul energetic.
- Irak: aproximativ 15 miliarde de dolari, provenind în principal din importuri neplătite de gaze naturale și energie electrică.
- Japonia: 20–50 miliarde de dolari (estimările variază semnificativ).
- India: aproximativ 7 miliarde de dolari din achiziții anterioare de petrol iranian.
- Coreea de Sud: aproximativ 7 miliarde de dolari, o parte din această sumă fiind utilizată în cadrul unor acorduri de schimb umanitar.
- Qatar: aproximativ 6 miliarde de dolari, sumă care fusese promisă pentru scopuri umanitare, dar care rămâne în curs de negociere.
- Oman, Japonia, Luxemburg și SUA: sume mai mici, totalizând aproximativ 8 miliarde de dolari.
Evaluări și obiective iraniene
Teheranul susține că totalul activelor înghețate în străinătate depășește 100 de miliarde de dolari, deși estimările independente indică o sumă mai mică. Iranul urmărește deblocarea, în etape, a unei sume inițiale de aproximativ 24 de miliarde de dolari. Unii economiști estimează că deblocarea unei părți din capital ar putea susține moneda iraniană și ar putea frâna inflația, fără a elimina însă necesitatea structurală a unei ridicări mai ample a sancțiunilor.
Problema fondurilor înghețate reprezintă un punct-cheie de presiune în cadrul negocierilor, fiind direct legată de perspectiva unui acord cuprinzător privind programul nuclear iranian și de stabilizarea economiei țării.
Negocierile vizează un „acord diplomatic robust și cuprinzător” care să reglementeze „amenințările reprezentate de Iran în regiune și dincolo de aceasta” și să asigure că Iranul „nu va obține niciodată o armă nucleară”.
