Un studiu recent dezvăluie momentul în care începe să se transforme ritmul îmbătrânirii organismului
Un nou studiu a arătat că procesul de îmbătrânire al corpului uman nu se desfășoară constant pe parcursul vieții, ci cunoaște o accelerare bruscă în jurul vârstei de 50 de ani. Cercetarea, condusă de Guang-Hui Liu, PhD, expert în medicină regenerativă la Academia Chineză de Științe, a identificat intervalul de vârstă 45–55 de ani ca un punct de inflexiune esențial, în care majoritatea organelor suferă modificări moleculare intense, marcând un moment critic al tranziției biologice.
„Intervalul de vârstă 45–55 de ani este identificat ca un punct de inflexiune esențial: majoritatea proteomelor organelor trec printr-o adevărată ‘furtună moleculară în cascadă’”, a declarat Liu.
Metodologia studiului
Cercetătorii au analizat 516 probe de țesuturi provenite de la 76 de donatori umani cu vârste între 14 și 68 de ani, care au decedat în urma unor traumatisme craniene. Probele au inclus țesuturi din sistemele cardiovascular, digestiv, respirator, endocrin, imunitar, musculo-scheletic, piele și sânge. Pe baza acestor mostre, oamenii de știință au creat o „hartă proteomică a îmbătrânirii”, ilustrând modul în care peste 20.000 de proteine se modifică în organism de-a lungul vieții.
Descoperirile cheie
Cercetătorii au identificat 48 de proteine ale căror expresii cresc odată cu vârsta și care sunt asociate cu boli precum bolile cardiovasculare, steatoza hepatică (ficatul gras), fibroza tisulară și tumori hepatice. Unul dintre cele mai afectate organe este aorta, al cărei profil proteic se modifică drastic, influențând compoziția plasmei din sânge. Aceste modificări sugerează un mecanism centralizat care răspândește „semnale de îmbătrânire” în întregul corp, prin intermediul senokinelor, factori secretați asociați senescenței.
„Îmbătrânirea organelor este esența bolilor cronice umane. Fiecare boală geriatrică este doar o manifestare specifică a acestei îmbătrâniri organice de fond”, a explicat Liu.
Implicatii pentru sănătate
Medicul Manisha Parulekar, șefa secției de geriatrie la Hackensack University Medical Center, a subliniat că acumularea de proteine defectuoase, cum ar fi amiloidele, reprezintă una dintre semnăturile moleculare ale îmbătrânirii, afectând nu doar creierul, ci și întregul organism. Aceasta a afirmat că studiul confirmă că pierderea capacității celulelor de a menține un proteom sănătos este o problemă sistemică.
Dr. Parulekar a adăugat că cercetările de acest tip ar putea transforma medicina dintr-un model reactiv (tratarea bolii) într-un model proactiv, axat pe menținerea sănătății.
Perspectivele viitoare
Medicul Cheng-Han Chen, cardiolog intervenționist din California, a menționat că aceste descoperiri pot oferi noi ținte terapeutice, permițând intervenția în etapele-cheie ale îmbătrânirii. Specialiștii recomandă studii longitudinale care să urmărească aceiași indivizi pe parcursul mai multor decenii pentru a confirma și completa descoperirile legate de punctul de inflexiune de la 50 de ani.
Concluzie
Deși nu putem opri complet îmbătrânirea, înțelegerea momentelor-cheie în care corpul nostru suferă transformări accelerate ar putea fi cheia pentru prevenirea bolilor cronice și extinderea perioadei de viață activă și sănătoasă.
