UE pe cale să piardă ocazia de a finaliza proiectele de transport până în 2030
Marile proiecte din rețeaua europeană de transport sunt mult întârziate și riscă să rateze obiectivele pentru 2030, în pofida miliardelor de euro alocate din fonduri ale UE, avertizează auditorii europeni. Întârzierile afectează conectivitatea, comerțul și reducerea emisiilor din transport, conform unui raport al Curții Europene de Conturi (ECA).
Întârzieri majore la proiecte strategice de transport
Proiecte esențiale, menite să crească conectivitatea persoanelor și a mărfurilor în Uniunea Europeană până în 2030, sunt cu mult în urma graficului, în ciuda investițiilor de 15,3 miliarde de euro din fonduri europene din 2020. Raportul ECA, publicat recent, arată că legislația UE destinat îmbunătățirii rețelelor de transport, Trans-European Transport Network (TEN-T), adoptată în 2013, a suferit întârzieri semnificative din cauza pandemiei de COVID-19 și a invaziei Rusiei în Ucraina, care au dus la creșteri masive ale prețurilor la energie și construcții.
Auditorii europeni notează o creștere reală a costurilor de 47% față de estimările inițiale pentru cele opt megaproiecte evaluate anterior în 2020. Până în 2025, majorările de cost au depășit 82%, două dintre proiectele auditate, Rail Baltica și Lyon-Turin, contribuind semnificativ la acest decalaj.
Supraveghere slabă din partea Comisiei Europene
Raportul ECA critică supravegherea insuficientă efectuată de Comisia Europeană asupra finalizării coridoarelor rețelei centrale de către statele membre. Deși un raport ECA din 2020 semnala deja întârzieri majore și costuri crescute, Comisia nu a acționat proactiv. Auditorii au emis recomandări pentru îmbunătățirea gestionării financiare a cofinanțării europene pentru megaproiecte.
Neîndeplinirea obiectivelor TEN-T subminează grav țintele UE pentru 2030, având un impact negativ asupra economiei europene și obiectivelor climatice. Întârzierile în proiectele feroviare și infrastructura curată mențin emisiile la niveluri ridicate, punând în pericol obiectivul UE de neutralitate climatică până în 2050.
Opt proiecte majore, 13 state membre implicate
Raportul ECA a evaluat opt proiecte majore: patru proiecte feroviare (Rail Baltica, Lyon–Turin, Brenner Base Tunnel, Basque Y), o cale navigabilă (Seine-Scheldt), o autostradă (A1 România) și două conexiuni multimodale (Fehmarn Belt link și E59 rail link). Aceste proiecte implică direct 13 state membre UE: Belgia, Danemarca, Germania, Estonia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Lituania, Austria, Polonia, România și Finlanda.
Auditorii europeni avertizează că obiectivul pentru 2030 privind finalizarea rețelei centrale TEN-T va fi ratat.
Termene amânate cu până la 17 ani
Un raport ECA din 2020 indica o întârziere medie de 11 ani față de termenele inițiale. Situația s-a agravat, raportul din 2025 arătând o întârziere medie de 17 ani pentru cinci dintre proiectele analizate. De exemplu, linia feroviară Basque Y, care ar fi trebuit să fie operațională în 2010, este acum estimată a fi gata cel mai devreme în 2030. Deschiderea legăturii feroviare Lyon–Turin este prognozată pentru 2033, iar Tunelul de bază Brenner pentru 2032. Canalul Sena–Nord Europa, inițial programat pentru 2010, ar putea deveni operațional în 2032.
Investiții masive necesare
Politica TEN-T a fost propusă la începutul anilor ’90 pentru a îmbunătăți conectivitatea între statele membre. Reforma majoră din 2013 a introdus o structură pe două niveluri, cu rute ce ar trebui finalizate până în 2030 și o rețea extinsă prevăzută pentru 2050. În 2024, Community of European Railway and Infrastructure Companies (CER) a avertizat că finalizarea TEN-T necesită investiții masive: 500 de miliarde de euro până în 2030 și 1.500 de miliarde de euro până în 2050. De asemenea, a fost propusă majorarea noului mecanism Connecting Europe Facility la cel puțin 100 de miliarde de euro în următorul buget multianual al UE (2028–2035) pentru a atinge noile obiective TEN-T.
