UE atrage atenția: Aerul condiționat nu este soluția pentru valurile de căldură
Aerul condiționat este necesar în timpul valurilor de căldură, dar nu poate reprezenta principala soluție pentru adaptarea orașelor la temperaturile extreme, avertizează oficialii Uniunii Europene. Bruxellesul pregătește o nouă strategie climatică prin care promovează extinderea spațiilor verzi, umbrirea clădirilor și alte măsuri menite să reducă efectele caniculei, pe fondul unor episoade de căldură tot mai frecvente în Europa.
Răcirea orașelor europene va necesita o combinație de măsuri, iar aerul condiționat trebuie să fie doar un element al unei strategii mai ample de adaptare la schimbările climatice. Oficialii Comisiei Europene recunosc că aerul condiționat este esențial în contextul valurilor de căldură tot mai frecvente, întrucât măsurile pasive de răcire, precum umbrirea clădirilor și izolarea termică, nu vor fi întotdeauna suficiente.
Totuși, pe măsură ce cererea pentru răcire crește, aceștia susțin că o dependență exclusivă de aerul condiționat ar duce la un consum mai mare de energie electrică, ar necesita capacități suplimentare de producție și ar genera facturi mai mari pentru populație, în contextul actual al prețurilor ridicate la energie. Un oficial european a declarat că „aerul condiționat este cu siguranță unul dintre instrumente și un instrument foarte necesar”, adăugând că „dacă te bazezi exclusiv pe aerul condiționat, costurile de instalare pot fi foarte ridicate”.
Instalarea pe scară largă a aparatelor de aer condiționat poate amplifica efectul de „insulă de căldură urbană” prin căldura reziduală generată, ceea ce subliniază necesitatea extinderii spațiilor verzi și a unei planificări urbane mai eficiente. Strategia europeană de adaptare la schimbările climatice, programată pentru ultimul trimestru al anului 2026, urmărește să schimbe accentul politicilor publice de la gestionarea dezastrelor către prevenție și creșterea rezilienței.
Comisia Europeană promovează o abordare „holistică”, care combină tehnologiile pasive și eficiente de răcire. În loc să încurajeze instalarea masivă a aparatelor de aer condiționat, Bruxellesul dorește ca Europa să acorde prioritate clădirilor și orașelor mai răcoroase prin proiectare inteligentă, izolare și alte soluții pasive, folosind aerul condiționat eficient doar acolo unde este cu adevărat necesar.
Aparatele mobile versus unități fixe de aer condiționat
Oficialii europeni recunosc că aparatele portabile de aer condiționat rămân populare deoarece nu necesită instalare, însă avertizează că acestea sunt considerabil mai puțin eficiente energetic decât sistemele fixe. Comisia Europeană subliniază că unitățile fixe moderne sunt „extrem de eficiente”, multe dintre acestea funcționând ca pompe de căldură reversibile.
Reglementările europene privind etichetarea energetică și standardele de proiectare ecologică au îmbunătățit constant eficiența acestor sisteme, iar noi actualizări legislative sunt în pregătire. Totuși, instalarea sistemelor de aer condiționat este reglementată, de regulă, la nivel regional sau local, fiind necesare autorizații urbanistice pentru instalarea unor fațade cu protecție solară sau a sistemelor de aer condiționat.
Aerul condiționat nu este răspunsul la toate problemele
Eurodeputatul francez Pascal Canfin a declarat că reducerea dezbaterii privind adaptarea la schimbările climatice la o alegere între „pentru sau împotriva aerului condiționat” este o abordare „simplistă”. El a subliniat că aerul condiționat nu este soluția pentru toate problemele și a recomandat dotarea școlilor și spitalelor cu aer condiționat pentru a proteja persoanele vulnerabile.
Terry Reintke, copreședinte al grupului Verzilor/ALE din Parlamentul European, a afirmat că „prioritatea absolută” este salvarea de vieți omenești și protejarea celor mai vulnerabile persoane. Reintke a propus regândirea spațiilor urbane prin plantarea de copaci și crearea zonelor de răcorire, subliniind că soluțiile bazate pe natură nu sunt doar estetice, ci reprezintă infrastructură care salvează vieți.
Reintke a considerat că recentul val de căldură este un „semnal de alarmă” pentru accelerarea tranziției de la combustibilii fosili, care contribuie la agravarea acestui pericol, și a subliniat necesitatea dezvoltării energiei regenerabile pentru a alimenta orașele fără a încălzi și mai mult planeta.
