Transformarea Germaniei: Renașterea sectorului de apărare din ecourile industriilor feroviare și auto
Timp de trei generații, familia Liebig din Görlitz a câștigat existența construind vagoane de tren în fabrica deținută de Alstom. Recent, însă, fabrica de 176 de ani a fost preluată de o companie din domeniul apărării, iar membrii familiei și colegii lor se pregătesc să producă arme. Alstom a decis să închidă uzina de trenuri din cauza costurilor ridicate, mutând producția în țări cu salarii mai mici.
Carsten Liebig, care s-a pensionat în 2021 după o carieră dedicată construirii de trenuri și tramvaie, a declarat că speră ca noul acord dintre Alstom și KNDS să ofere șansa foștilor săi colegi de a-și păstra locurile de muncă. KNDS a promis păstrarea a 350 dintre cei 700 de angajați ai uzinei, dar Liebig simte o mare tristețe din cauza pierderii unei industrii atât de importante pentru identitatea orașului său.
În întreaga țară, germanii s-au obișnuit să observe cum activitatea întreprinderilor din industria auto, chimică și de inginerie mecanică a scăzut, ceea ce a dus la pierderea locurilor de muncă bine plătite. Producția în sectoarele industriale care consumă cea mai mare cantitate de energie în Germania a scăzut cu 20% față de 2021, iar invazia Rusiei în Ucraina a dus la pierderea accesului la gaze naturale ieftine.
Reînarmarea Germaniei și al doilea val de dezindustrializare
Criza actuală este percepută de mulți germani din est ca un al doilea val de dezindustrializare, similar cu cel de după reunificarea din 1990. Momentul istoric al reînarmării Germaniei oferă o rază de speranță într-o țară unde aproape un sfert de milion de locuri de muncă din sectorul industrial au dispărut de la izbucnirea pandemiei.
Cheltuielile în domeniul apărării au crescut cu aproape 80% din 2020, ajungând la peste 90 de miliarde de euro în 2022, conform estimărilor NATO. Companiile Rheinmetall, Diehl Defence, Thyssenkrupp Marine Systems și MBDA au creat 16.500 de locuri de muncă noi – o creștere de peste 40% – și intenționează să angajeze alți 12.000 de oameni până în 2026.
„Găsirea și instruirea oamenilor potriviți” va fi o provocare majoră pentru companiile din industria de apărare, conform analistului Benjamin Heelan de la Bank of America. Fabrica de mașini care se închide poate fi transformată într-o uzină de tancuri care se deschide, iar tot mai multe companii caută angajați din industriile în declin, precum cea auto, pe care îi reinstruiesc pentru noile lor sarcini.
Provocările și perspectivele transformării industriale
Acționarii companiilor din industria de apărare beneficiază de câștiguri semnificative, între 25% și 40%, pe măsură ce obțin din ce în ce mai multe contracte guvernamentale. Directorul general al Rheinmetall, Armin Papperger, a subliniat că utilizarea fondurilor contribuabililor germani pentru securitate trebuie să genereze și locuri de muncă în Germania.
În timp ce Volkswagen se pregătește să închidă o fabrică din Osnabrück, Rheinmetall are planuri de a transforma această uzină într-o unitate de producție pentru tancuri sau muniție, având comenzi în așteptare de 55 de miliarde de euro. Totuși, acest proces va salva doar o fracțiune din zecile de mii de angajați care urmează să fie concediați din industria auto din Europa.
Entuziasmul germanilor de a se alătura inițiativei de reînarmare a țării și de a susține militar Ucraina rămâne incert. Nu toți germanii susțin trimiterea de tancuri în Ucraina, mai ales în regiunile unde partidul AfD a obținut multe voturi. Sebastian Wippel, fost candidat pentru primăria Görlitz din partea AfD, a subliniat că armata Germaniei are nevoie de tancuri, dar a ridicat întrebări cu privire la destinația acestor arme.
Premierul Saxoniei, Michael Kretschmer, care s-a opus livrării de arme Ucrainei, a salutat transformarea fabricii de trenuri din Görlitz într-o uzină de tancuri. „Tehnologiile care vor fi produse în Görlitz pe viitor vor ajuta la protejarea Europei. Este o oportunitate enormă pentru oraș și pentru locuri de muncă bune și sigure”, a afirmat el.
În schimb, Axel Drescher, din partea sindicatului IG Metall, își exprimă îngrijorarea cu privire la sustenabilitatea locurilor de muncă din acest sector. „Va fi producția de tancuri un job sustenabil? Să sperăm că nu. Să sperăm că războaiele se vor încheia în curând”, a spus Drescher.
Carsten Liebig, privind schimbările recente, adoptă o perspectivă mai pragmatică. „Din păcate, așa stau lucrurile. Lumea merge mai departe – tot ce putem face este să sperăm că se vor păstra cât mai multe locuri de muncă.”
