Theodor Stolojan: „Acțiunile actuale nu constituie reformă”
Fostul premier Theodor Stolojan a declarat că măsurile adoptate de Guvernul Bolojan nu reprezintă o reformă autentică, deoarece nu implică o regândire a sistemelor existente. Stolojan a subliniat că aceste acțiuni s-au confruntat cu o „coterie transpartinică” în contextul reducerii cheltuielilor la nivel central și local. Într-un interviu acordat Digi24, el a afirmat că „credibilitatea României pe piețele financiare interne și externe depinde, de fapt, de respectarea angajamentului față de Uniunea Europeană de a reduce deficitul bugetar de la peste 9% la 3% și sub 3% până în 2031”.
Stolojan a menționat că există trei metode prin care se poate reduce deficitul bugetar. Prima, considerată cea mai favorabilă, ar fi accelerarea ritmului de creștere economică. „Dacă am avea o creștere economică de 3-4%, n-am avea atâta durere de cap să reducem deficitul. Sigur, alte căi sunt impozitele”, a explicat el. A treia cale, conform lui Stolojan, este „să punem ordine în toți cei care consumă bani din bugetele țării”.
El a adăugat că măsurile implementate până acum nu constituie reformă, ci doar soluții temporare. „Reducerea cu 10% a cheltuielilor administrației publice nu înseamnă reformă. Este o măsură care nu este sustenabilă în timp”, a afirmat fostul premier, subliniind că fără o regândire a modului de funcționare a sectoarelor publice, presiunea va reveni, generând aceleași rezultate ca și înainte.
„România, țara formelor fără fond”
Stolojan a citat un mare om de știință român, Titu Maiorescu, spunând că România este „țara formelor fără fond”. El a explicat că, deși s-au adoptat sisteme corecte pentru o democrație funcțională, acestea nu operează eficient în contextul românesc. Un exemplu este justiția, care ar trebui să se autoregleze, dar care, în realitate, se confruntă cu probleme serioase.
Fostul premier a adus în discuție și exemple de sisteme care funcționează bine, precum SMURD și serviciul de eliberare a pașapoartelor, dar a subliniat și disfuncționalitățile din anumite domenii. De exemplu, a menționat că unele spitale au echipamente costisitoare, cum ar fi rezonanța magnetică, dar nu dispun de radiologi care să le utilizeze, ceea ce reprezintă o risipă de resurse.
Stolojan a menționat și situația companiei Transelectrica, care transportă energia electrică, evidențiind faptul că România importă 1.000 de megawați, în condițiile în care o centrală electrică esențială, care ar fi trebuit să fie operațională din 2019, încă nu funcționează.
