Sub 50% dintre copiii din România primesc prima doză de vaccin împotriva rujeolei
România se confruntă cu o criză gravă de vaccinare, conform organizației Salvați Copiii. Datele recente arată că mai puțin de jumătate dintre copii au primit prima doză de vaccin împotriva rujeolei în 2025, cu o rată de acceptare de 47,4%. Acest fenomen este atribuit dezinformării din social media, desființării vaccinării în școli și izolării comunităților rurale.
Cercetările efectuate de Salvați Copiii indică o scădere progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), în special pentru doza a doua, administrată la vârsta de 5 ani. Numărul total de persoane diagnosticate cu rujeolă între 1 februarie 2024 și 31 ianuarie 2025 a fost de 32.265 în UE, dintre care 27.568 proveneau din România. În 2025, au fost confirmate 35.736 de cazuri de rujeolă în România, dintre care 27.720 la copii sub 15 ani și 3.188 la adolescenți între 15 și 19 ani. În aceeași perioadă, s-au înregistrat 30 de decese cauzate de rujeolă.
Acoperirea vaccinală în România
Acoperirea vaccinală națională (%) pentru diferite vaccinuri este următoarea:
- BCG: 93,5%
- Hep B (3 doze): 55,0%
- DTPa (3 doze): 55,0%
- VPI (3 doze): 55,0%
- Hib (3 doze): 55,0%
- Pneumococic (3 doze): 54,0%
- ROR (1 doză): 47,4%
În ceea ce privește vaccinarea contra rujeolei, doar un județ a atins o acoperire de peste 70%, 14 județe au avut o acoperire între 50,6% și 67,4%, iar 24 de județe au înregistrat o acoperire între 31,3% și 49,7%. Trei județe au avut o acoperire sub 30%, cu o valoare minimă de 23,7% în județul Argeș și maximă de 73,8% în județul Bihor. Toate aceste valori sunt sub ținta de 95% recomandată de OMS.
Factori care contribuie la scăderea vaccinării
Un studiu realizat de Salvați Copiii printre medici de familie și asistenți medicali comunitari a identificat mai multe cauze pentru rata scăzută de vaccinare. Acestea includ:
- Bariere atitudinale și comportamentale, cum ar fi refuzul comunităților și frica de reacții adverse.
- Bariere socio-culturale, incluzând aspecte culturale, lingvistice și mobilitatea ridicată a familiilor.
- Impactul negativ al mass-media și dezinformarea pe rețelele sociale.
- Bariere sistemice, cum ar fi birocrația excesivă și lipsa resurselor materiale.
Propunerile medicilor de familie
Medicii de familie evidențiază diverse obstacole sistemice, inclusiv absența consecințelor pentru nevaccinare și desființarea vaccinării în școli. Aceștia solicită un cadru legislativ mai strict privind vaccinarea și campanii mass-media mai intense de informare și educare. Printre nevoile identificate se numără:
- Extinderea rețelei de asistență medicală comunitară.
- Reducerea birocrației în raportarea vaccinărilor.
- Asigurarea transportului pacienților către cabinete.
- Reintroducerea vaccinării în școli.
Recomandări pentru creșterea ratelor de vaccinare
Experții propun o serie de măsuri pentru a îmbunătăți vaccinarea în mediul rural:
- Formalizarea colaborării între medici și asistenți medicali comunitari.
- Simplificarea sistemului de raportare a vaccinărilor.
- Campanii mass-media intensive la nivel național.
- Dezvoltarea materialelor informative adaptate cultural.
- Asigurarea transportului pacienților la vaccinare.
Aceste recomandări necesită o abordare integrată și coordonată la nivel național, regional și local, cu implicarea activă a tuturor actorilor relevanți, inclusiv sistemul medical, autoritățile publice locale și organizațiile neguvernamentale.
